Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, Sfanta si Marea Sambata - Legatura dintre Crucea si Invierea Domnului - din lucrarea Foame si sete dupa Dumnezeu – intelesul si folosul postului, aparuta la Editura Basilica, Bucuresti, 2010:Sinaxarul din Sfanta si Marea Sambata arata ca in aceasta zi praznuim ingroparea Mantuitorului nostru Iisus Hristos si pogorarea la iad, prin care neamul nostru (omenesc) fiind chemat din slabiciune a fost mutat la viata vesnica ( Sinaxar in Sfanta si Marea Sambata, Triod, ed. cit., p. 665).Sfanta si Marea Sambata este ziua care leaga Sfanta si Marea Vineri, Paste al Crucii, de ziua Invierii sau Pastele Domnului. Sfanta si Marea Sambata transforma tristetea in bucurie. Praznuirea Sambetei celei Mari si Sfinte incepe cu Denia Prohodului Domnului de Vineri seara. Aceasta slujba este o capodopera a imnografiei liturgice ortodoxe, care contine o teologie adanca exprimata intr-o forma poetica. Cele trei stari ale Prohodului Domnului sunt cantate de catre cler si credinciosii din biserica in fata Sfantului Epitaf care simbolizeaza pe Hristos-Domnul odihnindu-Se in mormant. Prohodul Domnului nu este doar o slujba funebra sau o tanguire de ingropare. Slujba Prohodului Domnului este o marturisire a dumnezeirii lui Iisus Hristos, precum și o preamarire a iubirii Lui jertfelnice sau patimitoare, pentru a mantui sau elibera pe om de pacatul neascultarii de Dumnezeu si a-l ridica din stricaciune sau coruptibilitate. In acelasi timp, toate slujbele din Sfanta si Marea Sambata sunt o asteptare, in stare de priveghere, a Invierii Domnului.Toate aceste aspecte sunt teologic si poetic exprimate atat in Denia Prohodului Domnului, in Vecernia din Sambata Mare unita cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, cat si in Canonul Sambetei Mari, care precede Slujba invierii Domnului.In Denia Prohodului Domnului, fiecare cantare este precedata de un verset din Psalmul 118, pentru ca in acest Psalm se arata dragostea celui credincios pentru Legea Domnului. Prin moartea Sa, Iisus Cel Rastignit Şi-a dovedit dragostea Sa fata de Legea Domnului implinind voia lui Dumnezeu-Tatal, prin ascultare desavarsita fata de El si prin infranare de la rau. Taina Crucii lui Hristos este taina vindecarii omului de neascultarea si neinfranarea care l-au despartit de Dumnezeu - Izvorul vietii Vesnice: Coasta Ţi-au impuns, mainile Ţi-au pironit, Stapane; si cu rana Ta din coasta ai vindecat neinfranarea mainilor stramosilor (Denia de Vineri seara, Prohodul Domnului, Starea a II-a Triod, ed. cit, p. 658). De ai si murit, dar ai dat vinul de mantuire, Vita, care izvoraste viata tuturor, patima si crucea Ta Ţi le slavesc . Ca un pelican, Te-ai ranit in coasta Ta, Cuvinte; si-ai dat viata l-ai Tai fii, care au murit, raspandind asupra lor izvoare vii' (Denia de Vineri seara, Prohodul Domnului, Starea a II-a Triod, ed. cit, p. 657).Prin moartea pe Cruce intru smerenie, Hristos-Domnul a biruit, de asemenea, mandria si viclenia diavolului (cf. Coloseni 2,15): Cuvine-se, dar, sa cadem la Tine, Ziditorul, Cela ce pe cruce manile Ţi-ai intins, si-ai zdrobit de tot puterea celui rau (Prohodul Domnului, Starea a II-a, Triod, ed. cit., p. 654).Taina odihnei Domnului in mormant este taina biruintei lui Hristos asupra mortii si asupra iadului: Cand Te-ai pogorat la moarte, Cel ce esti viata cea fara de moarte, atunci iadul l-ai omorat cu stralucirea dumnezeirii; si cand ai inviat pe cei morti din cele de desubt, toate puterile ceresti au strigat: Datatorule de viata, Hristoase, Dumnezeul nostru, slava Ţie (Denia de Vineri seara, Utrenia, la Dumnezeu este Domnul, troparul de la Slava, Triod, ed. cit., p. 654; acest tropar se canta si la sfarsitul Canonului Sambetei Mari). In mormant, Viata, pus ai fost, Hristoase, si cu moartea Ta pe moarte ai pierdut si viata lumii ai izvorat (Prohodul Domnului, Starea I, Triod, ed. cit., p. 649).Marturisirea Dumnezeirii lui Hristos este in acelasi timp cheia intelesului mantuitor al mortii Domnului, care este despartire a sufletului Sau omenesc de trupul Sau omenesc, dar nu despartire a Dumnezeirii de sufletul si trupul Sau. Deci, trupul indumnezeit al Domnului Hristos, prin inviere, transforma obisnuita stricaciune a trupului omenesc in nestricaciune, iar sufletul indumnezeit al lui Hristos este purtator de lumina si viata pentru sufletele celor din iad: Prin moarte ai prefacut omorarea, prin ingropare, stricaciunea; ca nestricacios ai facut trupul pe care l-ai luat, cu dumnezeiasca cuviinta facandu-l nemuritor; ca trupul Tau, Stapane, n-a vazut stricaciune; nici sufletul Tau n-a ramas in iad, care este lucru necuvenit (Denia de Vineri seara, Canonul dupa Prohodul Domnului, cantarea a 5-a, Triod, ed. cit., p. 664). Omorat ai fost, dar nu Te-ai despartit, Cuvinte, de trupul pe care l-ai luat; ca de s-a stricat Templul Tau in vremea patimii, intrucat unul era ipostasul Dumnezeirii si al trupului Tau; ca in amandoua unul esti, Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu si om . Greseala lui Adam a fost ucigatoare de om, iar nu ucigatoare de Dumnezeu. Ca desi a patimit firea trupului Sau celui de tarana, Dumnezeirea a ramas fara patima; ca stricaciunea cea din Tine ai prefacut in nestricaciune, si din (prin) Inviere ai aratat izvorul vietii cele nestricacioase (Denia de Vineri seara, Canonul dupa Prohodul Domnului, cantarea a 6-a, Triod, ed. cit., p. 664).Slujba Vecerniei din Sfanta si Marea Sambata ne arata, de asemenea, intelesul mantuitor al Patimilor si Mortii Domnului nostru Iisus Hristos: Cu patima Ta, Hristoase, din patimi ne-am liberat, si cu Invierea Ta din stricaciune ne-am izbavit; Doamne, slava Ţie (In Sfanta si Marea Sambata, Vecernia unita cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, Stihira Stihoavnei, Triod, ed. cit., p. 670).Cele 15 Paremii care se citesc in timpul Vecerniei din Sfanta si Marea Sambata se refera direct sau simbolic la taina Pastelui (3,5,6 si 10), la taina Invierii (4,7,8,12 si 15), precum si la taina Botezului (4,6,14 si 15). Referintele la taina Botezului sunt expresia faptului ca, odinioara, in noaptea de Sam¬bata Mare spre Duminica Invierii se botezau adultii. De aceea, inainte de citirea Apostolului de la Liturghie, se canta in loc de Sfinte Dumnezeule... ;, Cati in Hristos v-ati botezat... , iar continutul citirii Apostolului se refera la taina Botezului ca participare la taina Mortii si Invierii lui Hristos (cf. Romani 6, 3-11) (Cf. Kallistos Ware, The Lenten Triodion, ed. cit., pp. 63-64).Indata dupa citirea Apostolului se canta, dupa fiecare verset din Psalmul 81, stihul: Scoala-Te, Doamne, judeca pamantul, ca toate neamurile sunt ale Tale (Ps. 81, 8). in locul Cantarii Heruvimilor, se canta troparul Sa taca tot trupul omenesc... , iar Chinonicul din Sfanta si Marea Sambata ne introduce deja in taina invierii Domnului: Sculatu-S-a ca din somn Domnul, si a inviat ca sa ne mantuiasca pe noi (in Sfanta si Marea Sambata, Chinonicul de la Liturghie, Triod, ed. cit., p. 689).Canonul Sambetei Mari ne aduce si mai aproape de taina invierii lui Hristos: Dupa obiceiul pentru cei morti, a primit punerea in mormant Viata tuturor, si a aratat mormantul izvor al invierii, spre mantuirea noastra a celor ce cantam: Izbavi- torule Dumnezeule, bine esti cuvantat . Una era Dumnezeirea lui Hristos in iad si in mormant si in Eden nedespartita, impreuna cu Tatal si cu Duhul, spre mantuirea noastra a celor ce cantam: Izbavitorule Dumnezeule, bine esti cuvantat (Canonul Sambetei Mari, Cantarea a 7-a, Penticostar, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1988, p. 13).Legatura dintre Crucea, Mormantul si Invierea lui Hristos, pe care ne-o arata Sfanta si Marea Sambata in cantarile sale, se vede si in icoana Coborarii la Iad a Mantuitorului, care, in Ortodoxie, este si icoana Invierii Domnului, pentru ca Invierea din mormant a lui Hristos Cel Rastignit incepe cu biruinta Lui asupra iadului, cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-Le , cum se spune in Troparul Sfintelor Pasti.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 616

Id: 21294

Data: Apr 14, 2012

Imagine: