În luna mai, la Sibiu are loc primul festival international de muzica clasica al orasului, organizat de Fundatia Româna pentru Excelenta în Muzica al carei presedinte este dirijorul de renume international Christian Badea. Am prins din zbor sansa unui interviu cu maestrul, sansa pentru care sunt recunoscatoare.De la cea dintâi privire întelegi ca exista loc în preajma sa doar pentru seriozitate, disciplina, respect si… muzica. E ca si cum întreaga ta fiinta îti da indicatii foarte precise, primesti raspunsuri, dar depinde de tine sa gasesti întrebarile potrivite. Ce reuseste maestrul Christian Badea sa trezeasca înlauntrul tau este ca aspectul esential al caracterului unui om are legatura cu a simti, a iubi, a respecta si a onora acestea într-un mod sincer. Dirijor aclamat în cele mai prestigioase sali de concert si în celebre teatre lirice din Europa, America de Nord si Asia, Christian Badea a studiat vioara la Conservatorul de Muzica din Bucuresti si dirijat de orchestra la Bruxelles. A continuat studiile de dirijat la Mozarteum din Salzburg, sub îndrumarea maestrului Herbert von Karajan si s-a perfectionat la Juilliard School din New York, unde principalul sau mentor a fost Leonard Bernstein. Poti încerca, dar nimeni nu-ti garanteaza ca vei reusi sa aduni într-un spatiu tipografic restrâns reusitele din activitatea sa de dirijor si artist. Pur si simplu sunt atâtea concerte, atâtea orchestre pe care le-a dirijat, atâtia artisti cu care a colaborat încât este imposibil sa asterni pe hârtie totul. Risti sa neglijezi vreun nume si asa ceva nu e de dorit.Cunoaste foarte bine orice partitura care i-a fost încredintata, timpul fiecarei schimbari de armonie si crede ca este de datoria sa sa promoveze lucrarile compozitorilor români. Este interesat sa dea posibilitatea acestora sa se auda în conditii bune. Încearca sa faca muzica cu sinceritate, fara sa tina cont de oboseala. Experimenteaza câteodata, când are o seara extraordinara, un moment de gratie. Este convins ca atunci când vii sincer în fata publicului si daruiesti, raspunsul e instantaneu. Arta este o necesitate, orice forma de exprimare artistica vine dintr-o necesitate.Domnule Christian Badea, cum era în România anilor în care erati elev la scoala de muzica?Christian Badea: Nu era greu, dar existau cam doua lucruri care-ti faceau viata putin mai placuta, muzica si sportul. Asa era. Nu ca acum, când sunt atât de multe posibilitati, iar copiii au tot la dispozitie. Atunci nu era nimic, nu exista informatie. Nu degeaba se spunea ca se informau unii pe altii. Ascultam rock si muzica noua la Europa libera, singura posibilitate, si din când în când mai venea cineva cu câte un disc de afara, doar asa ascultam muzica buna. De aceea publicul era doritor de muzica, salile erau pline, iar oamenii nu mai plecau de la concert, fiindca atât era. Şi teatru, care era extraordinar, niste actori... niste piese... Şi la Opera aveam interpreti extraordinari, generatia aceea cu Nicolae Herlea, Zenaida Pally, Elena Cernei. Pe de o parte, viata era foarte dificila, pe de alta parte, muzica si cultura erau sustinute foarte bine de catre stat. Erau artisti foarte buni, de talie într-adevar internationala, iar scoala era excelenta. Profesori foarte buni, distantati numai de o generatie de cei mari. Primul meu profesor de muzica de camera, cu care am început la scoala de muzica, atunci când aveam 10 ani si jumatate era un direct elev al lui Enescu. Un profesor cu care am studiat vioara, Ştefan Gheorghiu, era elev al lui David Oistrah. La pian era Cella Delavrancea si Florica Musicescu. Silvestri era profesorul de dirijat. Valori adevarate!Mai multe detalii în Ziarul Lumina.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 454

Id: 40603

Data: May 13, 2014

Imagine: