Nu-ti ajung ochii pentru a putea cuprinde deodata tot ce a presarat mana lui Dumnezeu peste legendarul pamant al Bucovinei. Şi dupa ce crezi ca ai trecut prin valea cea mai manoasa, cu cele mai mandre case, ori pe langa pasunea cea mai pitoreasca, purtand pe spinare povara alba a unei turme de oi, apare mereu alta si alta minune. Iar la sfarsit, cand toate drumurile s-au impletit intr-unul singur, care te-a dus in poarta manastirii, toate tac, toate coboara, facand loc celei mai presus frumuseti: Putna! Cu adevarat, acesta este locul biruintei neamului, pentru ca mormantul din care Marele Ştefan se odihneste cu trezvie, atent la toata suflarea romaneasca, gata sa ajute in lupta fiecare ostean al Domnului, izvoraste necontenit biruinta. Sfant l-au crezut mereu romanii pe cel mai iubit si viteaz dintre voievozii lor. O spun cronicile, si istoria a scris-o de multe ori. Dar cu atat mai mare a fost bucuria celor multi si credinciosi, in 1992, cand voia lui Dumnezeu a fost sa-l slaveasca pe alesul sau Ştefan in rand cu sfintii. Ce putere si ajutor le da romanilor 'care cred si se incred' in purtarea de grija a lui Dumnezeu si in ajutorul lui Ştefan cel Mare si Sfant am aflat in cele trei zile de neuitat petrecute de curand la Putna. Marturia parintelui staret arhim. Melchisedec Velnic, si a altor monahi din Putna, ne-a dat si noua din puterea si bucuria aceasta. O dam mai departe, spre lauda slavitului domn si sfant Ştefan, pe care azi il praznuim.O jertfa la altarul constiintei nationale Cu parintele staret am stat de vorba la ceas de seara, dupa ce treburile administrative l-au lasat putin sa-si traga sufletul. Ne-a vorbit, printre altele, despre cele mai emotionante trairi pe care le-a avut in acest loc sfant: 'Ca vietuitor al Manastirii Putna, din 12 august 1989 si pana in prezent, cele mai deosebite momente pe care le-am trait au fost legate de slavitul voievod Ştefan. Primul este cel petrecut la 2 iulie 1992, la canonizarea Sfantului Ştefan. Inca din ianuarie, cand s-a primit vestea canonizarii Sfantului Ştefan, pentru noi, vietuitorii manastirii, a fost o tresarire de suflet si atunci am gandit ca trebuie sa organizam aici o aleasa sarbatoare. Şi aleasa sarbatoare a fost atunci. Canonizarea ctitorului manastirii in care vietuiesti nu este un lucru simplu. Venerat a fost ca sfant mereu, caci romanul i-a spus mereu 'cel mare, cel bun, bland si sfant' domnitorului care a chivernisit bine tara, dar a fost mare lucru ca de acum stiam ca va avea zi de praznuire in calendar, slujba si cantari de lauda. A fost un lucru deosebit si un an plin de emotii, iar ziua de 2 iulie 1992, pentru noi, cei care eram atunci in Putna - si nu stiu daca mai suntem 10 de toti, cei care am asistat atunci la eveniment - a fost si este un moment care va ramane unic in viata noastra. Cel de-al doilea eveniment deosebit a fost implinirea a 500 de ani de la stramutarea la locasurile de veci a voievodului, la 2 iulie 2004. Noi am intitulat sarbatoarea 'Ştefan cel Mare si Sfant - 500'. Intregul Sfant Sinod a fost prezent aici, la Putna, la acea mare sarbatoare, cand tinerimea romana si studentimea au venit de pretutindeni, tinerii romani au facut acel pelerinaj de la Suceava la Putna pe jos, unde au participat intre 400 si 600 de studenti, a fost o jertfa care s-a asezat la altarul acesta al constiintei nationale, o jertfa pe care au facut-o tinerii si, totodata, toata miscarea ce a fost in intreaga suflare romaneasca, totul a fost ceva deosebit. Inca, spun eu, ca n-a fost gestionata si exploatata mai mult acea sarbatoare, se putea si mai mult, se putea si mai bine. Asa vedem noi acum: sarbatoarea aceea, 'Ştefan - 500', se putea sa iasa si mai frumos. Dar as putea sa spun acum, la 7 ani, ce am gandit atunci ca staret impreuna cu consiliul manastirii, s-a implinit 99%. Inclusiv pictura bisericii, incheiata anul trecut, n-am dorit sa fie decat o jertfa pusa la picioarele marelui ctitor al bisericii noastre. Şi lucrul acesta s-a implinit. Toate au fost cu putere de la el si cand a vrut si Preabunul Dumnezeu. Dupa ce a biruit la Vaslui, se spune intr-o cronica: 'Şi a fost gandul lui Dumnezeu cu Ştefan cel Mare...'. Legat de sarbatoarea 'Ştefan - 500', ce a voit Dumnezeu, s-a implinit pentru alesul Sau. Caci Ştefan a fost iubit de intregul popor si cel pe care il iubeste poporul, Dumnezeu il iubeste si mai mult, pentru ca daca nu-l iubea Dumnezeu, nici poporul nu l-ar fi iubit'. 'Dar Ştefan unde este?'La Putna mi-a fost dat sa vad si evlavia batranilor, si dragostea tinerilor, dar si dorinta copiilor de a-l cunoaste pe Ştefan. In muzeul manastirii, o mama era pur si simplu asaltata de fetita de vreo 3 ani care o intreba insistent: 'Dar Ştefan unde este?' 'Uite-l!', i-a spus mama, aratandu-i o icoana mare cu domnitorul. Copilul a tacut, facand ochii mari, dupa care s-a luminat. De la Volovat, tot drumul intrebase de Ştefan, acum il gasise. La lumina discreta din spatiul muzeal, ne-au luminat pe toti care paseam acolo lucrurile vechi de peste 500 de ani: o cadelnita pretioasa impodobita cu mult gust, o cruce masiva ferecata cu foita de aur, o ripida de argint filigranat si aurit - lucruri pe care ni le amintim cu emotie din cartile de istorie. Şi toate acestea le-au vazut si ochii voievodului, caci doar el le-a daruit cu evlavie iubitei sale biserici de la Putna! Pleci din muzeu, acolo unde parintele Alexie are darul de a-i indruma pe iubitorii de trecut, ca dintr-o biserica a vremurilor glorioase, pastrate cu grija pentru urmasi. Program athonitLa Putna, clopotul cheama la rugaciune in fiecare dimineata la ora 4:30. Pentru comoditatile noastre, aceasta regula pare rupta din Pateric si prea putin demni suntem noi de a urma asa o asprime de viata. Dar pentru cei aproape 100 de monahi care vietuiesc aici este firescul lucrurilor. Isi innoiesc puterile zi de zi, daruind lui Dumnezeu tot ce au mai bun, iar Domnul le da mereu alta si noua putere sa-si poarte ascultarile si pravila asemanatoare cu randuiala athonita. Iubitori de Hristos si viata curata, cand intra si cand ies de la slubje, rand pe rand, calugarii Putnei se pleaca si saruta icoana si lespedea mormantului din care lumineaza Sfantul Ştefan. Ai tot sta si-ai asculta vocile lor barbatesti cantand la strana psalmii regelui David, langa care se bucura in ceruri sufletul binecredinciosului nostru voievod.Putere din puterea lui ŞtefanOrice pelerin venit la Putna cauta mai intai de toate mormantul cu osemintele vrednicului domnitor. Parintele staret, arhim. Melchisedec Velnic, povesteste despre aceasta evlavie a oamenilor fata de Ştefan cel Mare: 'Credinciosii au venit la mormant si inainte, nu numai dupa ce au aflat ca Ştefan este sfant. Veneau si in ziua de 2 iulie, dar cei mai multi, la 27 decembrie, cand il praznuim pe patronul sfantului voievod, Arhidiaconul Ştefan. Şi faceau atunci parastas pentru domnitor, desi tipicul si randuiala prevad ca nu se fac parastase intre Craciun si Boboteaza. Totusi, evlavia lor nu putea fi oprita. La mormantul lui Ştefan se rosteau cuvantari festive, patriotice, care trezeau constiinta poporului. Dupa 1992, lumea s-a obisnuit si vine pe 2 iulie, iar pentru noi, ziua aceasta este ziua ctitorului manastirii si al doilea hram, asa cum a hotarat anul trecut Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, impreuna cu Inalt Preasfintitul Arhiepiscop Pimen, la sfintirea picturii Manastirii Putna. Credinciosii au venit si vin cu evlavie la mormantul Sfantului Ştefan, pentru ca voievodul a fost un marturisitor al credintei si aceasta venire la mormantul lui Ştefan s-a facut pentru ca este in traditia noastra, a ortodocsilor, de a merge la mormintele martirilor si marturisitorilor de credinta. Ştefan este un marturisitor si de aceea popor mult si preoti din imprejurimi vin in ziua aceasta sa liturghiseasca la mormantul lui si sa ia putere din puterea pe care Maria Sa a avut-o de a-si iubi tara, de a-si iubi neamul si valorile, de a-si iubi credinta. Puterea de a crede si a se increde. Caci Ştefan a crezut si s-a-ncrezut. A crezut in Dumnezeu si s-a increzut in purtarea Lui de grija. Caci nu e suficient numai sa crezi, ci trebuie sa te si increzi. Crestinii vin si iau putere din credinta lui Ştefan. Ei au credinta aceasta ca Ştefan le da putere, si intr-adevar le-o da. Sunt multi romani si din afara granitelor care il cinstesc in mod deosebit, isi aduc aminte cu evlavie de slavitul voievod Ştefan, iar el se arata grabnic ajutator. Pe cine nu ajuta? Pe cine nu striga, pe cine nu bate. Dar daca ai batut la el, Maria Sa, Ştefan, deschide si ajuta. As indrazni sa spun ca, de multe ori, exact atunci cand nu mai poti, esti pe ultima suta metri, cand nu te-ai gandit, el te ajuta sa birui'. Multe usi se deschid in numele Mariei Sale Ştefan Şi parintele staret a simtit de multe ori ajutorul si puterea Sfantului Ştefan cel Mare: 'Nu a fost usa care sa nu se fi deschis cand Putna a mers undeva in numele Mariei Sale. Duhul lui Ştefan este puternic, este prezent si da ajutor tuturor acelora care stiu sa ceara de la el ocrotire voievodala. Daca n-as fi simtit ajutorul lui, nu as fi vorbit si nu as fi aici. Daca te increzi si te rogi la el cand nu mai poti sa birui, tocmai atunci te ajuta. Pentru mine, cea mai mare biruinta este ca s-a realizat pictura interioara a sfantului lacas, iar daca s-a terminat, este numai datorita lui, caci atunci cand s-a inceput pictura, nu credeam ca o s-o mai vad terminata si, iata, cu darul lui Dumnezeu, s-a incheiat'.Şi spunem si noi, care am vazut-o, ca pictura este intr-adevar frumoasa. Nu mai este Biserica Putnei asa cum s-a ridicat in vremea ctitorului, cand era mai mult aur decat zugraveala, mai mult stralucire decat piatra. Dar aurul Putnei de acum este insusi domnitorul sfant, care este prezent aici cu osemintele, dar mai ales cu duhul sau iubitor de Hristos si de neamul romanesc.'Cea mai frumoasa zi din viata mea'Vor unii sa afle minuni facute de Sfantul Ştefan. Marea serbare din 2 iulie 2004 a sapat in sufletele unor tineri si a aflat minunata dorinta de vietuire calugareasca. Nu este aceasta minune? Parintele Isaac, arhondarul de azi de la Putna, era in 2004 un student iubitor de cele sfinte, dar nu se gandea la calugarie. Imbracat in costum popular, alaturi de alti prieteni din ASCOR, a mers de la Suceava la Putna pe jos, intr-un pelerinaj care i-a schimbat viata. 'Acea zi de 2 iulie 2004 a fost cea mai frumoasa din viata mea', spune parintele Isaac. 'Am cantat cantece, am spus rugaciuni, am fost insotiti de preoti, purtam in maini icoane si steaguri, a fost ceva unic. Cand am ajuns la manastire, dupa trei zile de mers, aici am intalnit vreo 10.000 de pelerini. Eu am fost printre cei putini, cam 1.000, care am putut intra in curte, dar erau multi afara, unii chiar plangeau ca nu au loc sa intre si ei. Dar toti aveau atata bucurie pe chipuri, incat nu se poate uita asa ceva. Noaptea am urcat pe Muntele Crucii, acolo de unde se spune ca a tras Sfantul Ştefan cu arcul pentru a arata locul ridicarii Manastirii Putna. Acolo am scris cu faclii aprinse numele ŞTEFAN. Daca cineva mi-ar fi spus inainte ca ma voi calugari, nu l-as fi crezut. Dar acea zi a lasat un dor de manastire in sufletul meu si dupa ce am terminat facultatea, in 2005, am venit la manastire'.Cand studia economia la Iasi, se vedea director de hotel, calatorind prin lume, acum insa, parintele Isaac este mai fericit, face de fapt o munca asemanatoare, dar este mult mai mult decat atat. 'Am ascultare frumoasa. Nu pot sa merg chiar la toate slujbele, ascultarea mea e in functie de cum vin pelerinii sa-i cazez, dar ma mai strecor si la slujbe. E frumos ce fac, nu consider ca e greu. E un mare dar ca Dumnezeu ni l-a dat aici pe Sfantul Ştefan. Imi place enorm ce a scris cineva in cartea de oaspeti, zicea ca vine la Putna ca sa invete sa simta romaneste', ne-a mai povestit parintele Isaac. Dintre studentii care au facut acel pelerinaj in 2004 la Putna, inca trei s-au facut monahi la manastirea lui Ştefan cel Mare si Sfant, devenind osteni ai voievodului si 'rugatori ai lui', el dandu-le puterea sa biruiasca ispitele acestei lumi. Asa cum frumos scria parintele staret in albumul manastirii, calugarul 'este, in acelasi timp, darul pe care lumea il face lui Dumnezeu, dar si darul pe care Dumnezeu il intoarce lumii'. Iar la Putna, ingerii in trup nu au oprit rugaciunea de la anul 1469 incoace nici o zi. (Articol publicat in Ziarul Lumina , Editia din data de 2 iulie 2011).

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 578

Id: 14899

Data: Jul 2, 2011

Imagine: