Sfintirea Marelui Mir a constituit si constituie un eveniment deosebit in viata unei Biserici, atat prin solemnitate si randuiala, cat si prin afirmarea autocefaliei acesteia. Acest lucru s-a infaptuit si in Mitropolia Transilvaniei, la Sibiu, acum un secol si jumatate.Sfintirea Mirului de catre orice episcopLa inceput, Sfintirea Marelui Mir se savarsea de catre orice episcop, in Pidalion gasindu-se un singur canon care vorbeste despre actul sfintirii Sfantului Mir, poruncind ca acesta sa nu se savarsesca de catre preoti, rezervand aceasta episcopilor. Canonul 6 al Sinodului de la Cartagina din anul 449 precizeaza dreptul fiecarui episcop de a sfinti Marele Mir. Prerogativa fiecarui episcop de a sfinti Marele Mir s-a datorat, in primul rand, dreptului de autocefalie de care s-au bucurat in primele secole episcopii tuturor comunitatilor. Şi in cel mai vechi Euchologhion bizantin: Barberini gr. 336, in capitolul Pregatirea si sfintirea Mirului se mentioneaza faptul ca 'facerea Mirului are loc in Sfanta Joi a Saptamanii Mari numai de catre episcop'. Liturgistii Vasile Mitrofanovici si Teodor Tarnavschi afirma si ei ca sfintirea Mirului este savarsita de catre episcop sau mitropolitul tarii. Sfintirea Mirului era savarsita, la inceput, de orice episcop, pentru eparhia sa, mai tarziu insa s-a impus de catre Patriarhia Ecumenica ca Bisericile dependente de aceasta sa primeasca Sfantul si Marele Mir de la Constantinopol.Prima mitropolie autocefala romaneasca In ceea ce priveste situatia Bisericii Ortodoxe din Transilvania, in comparatie cu cea din Moldova si Ţara Romaneasca, aceasta este cu totul alta, speciala, pe langa multe altele si datorita faptului ca provincia istorica a Transilvaniei era parte integranta din Imperiul Austro-Ungar. Biserica Ortodoxa de aici cat si poporul roman, desi constituiau majoritatea, au fost nerecunoscute, fiind doar tolerate. Cu toate acestea, romanii de aici au avut stranse legaturi cu romanii, fratii lor, de dincolo de Carpati, cu cei din Moldova si Ţara Romaneasca. Multi dintre ierarhii din Transilvania erau hirotoniti pana in anul 1701 la Arges, Targoviste sau Bucuresti. De multe ori, primeau si Sfantul Mir tot de la ierarhii romani de peste munti. Aceasta situatie a durat pana in anul 1761, in prima faza, iar apoi pana in 1864, cand se infiinteaza Mitropolia Transilvaniei. Biserica Ortodoxa din Transilvania a fost cea care a dobandit cea dintai, dintre Mitropoliile romanesti, autocefalia sau independenta recunoscuta la nivelul interortodox. Mitropolia de la Sibiu s-a deprins de cea sarba in 1864. Sinodul episcopesc de la Karlowvitz i-a acordat, in august 1864, statutul de autocefalie. Ea insa a fost recunoscuta de catre imparat, printr-un autograf din 24 decembrie 1864, iar apoi de Parlamentul ungar prin AL 9 din mai 1868. Toate acestea au fost duse la indeplinire prin grija si munca asidua a marelui mitropolit Andrei Şaguna. Noua mitropolie avea ca eparhii sufragane Aradul si Caransebesul, infiintata imediat dupa recunoasterea autocefaliei. 'Devenita autocefala, Biserica Ortodoxa Romana a Transilvaniei, sub inteleptul si energicul ei mitropolit Andrei Şaguna, va fi in fruntea luptei pentru unitatea cultural-nationala a romanilor de o parte si de alta a Carpatilor si pentru drepturile nationale ale romanilor din Transilvania in conditiile grele ale dualismului austro-ungar (1867).' Ministrul Cultelor Al. Lepadatu a afirmat in sedinta Sfantului Sinod din 4 februarie 1925, cu ocazia proclamarii Patriarhiei Romane: 'Cu exceptia Arhiepiscopiei Basarabiei, care facea parte din Biserica ruseasca, cele doua mitropolii..., cea a Ardealului si aceea a Bucovinei, au intrat in unitatea romana ca Biserici autocefale'.Episcopul Vasile Moga a sfintit Mirul inainte de 1864Marele carturar si ierarh Melchisedec Ştefanescu afirma, in raspunsul Bisericii Ortodoxe Romane catre Patriarhia Ecumenica din 1882, ca si in Ardeal, la Sibiu, s-a savarsit sfintirea Sfantului Mir, aceasta datorita faptului ca Mitropolia de aici era autocefala, 'in fiecare tara cu Biserica autocefala sfintirea Mirului se face numai in Bisericile principale, la patriarhii si mitropolii. Asa in Orient se face la Patriarhia de Constantinopol, la a Ierusalimului, a Antiohiei, Alexandriei, la Crit; in Rusia la Mitropoliile din Petersburg, Moscova si Kiev, in Austria la Mitropoliile din Carlovit, din Sibiu si din Cernauti'. Cat priveste sfintirea Marelui Mir la Sibiu, in Transilvania, exista un document din care se deduce faptul ca sfintirea Mirului s-a savarsit inainte de 1864. Ilarion Puscariu publica, printre alte documente, o scrisoare din 15 noiembrie 1822, a episcopului roman de la Sibiu, Vasile Moga, catre preoti, in care se spune: 'Fiindca sfantul mir s-a imputinat si trebuie sfintit altul de ajuns la toata eparhia... Sfintia ta de la toata biserica, care are lipsa de mir sa trimita incoace un zlot, ca sa avem pe ce cumpara untul de lemn si aromate. Dupa tipic se sfinteste mir, se trimite la toate bisericile de ajuns.' Astfel, din aceasta reiese faptul ca intaiul episcop roman la Sibiu, Vasile Moga, a savarsit intr-una din bisericile romanesti din Sibiu sfintirea Marelui Mir.Andrei Şaguna si procurarea MiruluiDin timpul pastoririi la Sibiu a marelui mitropolit Andrei Şaguna, exista o scrisoare adresata prin intermediul lui C. Hurmuzachi arhimandritului Neonil, staretul Manastirii Neamt. Aceasta este datata din anul 1849, cand Andrei Şaguna era doar episcop la Sibiu. Prin aceasta scrisoare se cereau ajutoare pentru bisericile de aici, carti, vesminte, bani si Marele Mir. O scrisoare, se pare ca raspuns, a arhimandritului, nedatata, precizeaza printre altele ca a trimis si 'putin Sfantul Mir din cel ce avem, caci mai mult acum deodata nu-i de unde'. Intr-o alta scrisoare, arhimandritul Neonil il informeaza intr-un post-scriptum ca 'va vestesc ca de vreo cateva zile s-au trimis din manastirea noastra pe parintele Nathanail, intai duhovnic si cu alti parinti spre aducerea Sf. Mir de la Kiev pentru tara noastra, pe care i-am insarcinat a cere si pentru Prea Sfintia Voastra...' O alta informatie despre procurarea Sfantului Mir pentru nevoile Episcopiei Ortodoxe la Sibiu, o intalnim intr-o scrisoare a protopopului Verzea catre Andrei Şaguna, pe care il informeaza ca episcopul Filotei al Buzaului a trimis, pe langa cateva carti, si o 'sticluta cu Sfantul Mir'.In timpul mitropolitului Miron RomanulUna dintre cele mai evidente informatii despre sfintirea Marelui Mir la Sibiu, dupa reinfiintarea Mitropoliei Transilvaniei, o intalnim abia in timpul pastoririi celui de al doilea mitropolit Miron Romanul (1874-1898). In 'Telegraful Roman' din 7/19 aprilie 1884, la rubrica Varietati, in prima stire apare scris: '(Sfintire de mir) Sub Sfanta Liturghie din joia mare Excelenta Sa Pr. Arhiepiscop si mitropolit Miron Romanul a savarsit Sfintirea Marelui Mir asistat de P. Protosincel Nicanor Fratesiu, asesorii consistoriali Zaharia Boiu si Moise Lazar P. Dumitru Cuntan profesor de cantari P. Ioan Ghibu profesor seminarial si de diaconul ceremonial.' Mitropolitul Miron Romanul a sfintit astfel, in vechea biserica greceasca cu hramul 'Schimbarea la Fata' (demolata in anul 1902, pentru ridicarea maretei catedrale mitropolitane), Marele Mir pentru nevoile Mitropoliei Ardealului care avea in componenta si Episcopia Aradului si Episcopia Caransebesului.Este o informatie care vine in intarirea atat a spuselor episcopului Melchisedec Ştefanescu cat si a starii de jure a autocefaliei Mitropoliei Transilvaniei. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 30 martie 2010)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 680

Id: 5398

Data: Mar 30, 2010

Imagine: