]]>De la Onești la Curița, cei 10 kilometri par că nici nu pot fi contorizați, așa de repede-s mistuiți de goana mașinii. Drumul e lin, iar zările și verdele-s totuna. Curând, traversăm Cașinul, veche așezare de bârsani scoborâtori din munți, pentru ca imediat să ajungem la Curița. În centru, după ce rămân în urmă case și curți largi, întemeiate în cea mai bună rânduială, un drumeag la dreapta urcă, din scurt, spre biserica de lemn „Sfântul Nicolae”. Despre locașul ăsta auzisem c-ar fi nu doar unul dintre cele mai vechi construite din bârne din întreg ținutul Bacăului, ci și unul dintre cele mai mici ca dimensiuni. Și auzitele nu-s deloc departe de adevăr. Culcușită într-o mică scobitură de deal, ocrotită de movilele dimprejur, cu o cușmă mare peste trupul mititel - așa se vede biserica satului. În dreapta, e străjuită de curgerea foșnitoare a Pârâului Popii. În stânga, pe o spinare costelivă de dâmb, stă cimitirul satului. Roată, pe cocoașele dealurilor, s-a aburcat o dumbravă deasă, copil zdravăn și nemuritor al străjerilor înveșmântați în clorofilă, statorniciți la hotarul Moldovei. Chiar și aici, pe malul pârâului, se ridica, odinioară, spune legenda, o pădure mare de stejar, în care primii călugări ar fi făcut curățitură, ca să înalțe schitul. Iar mai pe urmă, preotul Nicolae Sbîrcea, ajutat de obștea satului, a ridicat, pe ruinele schitului, actuala bisericuță de lemn, așa cum se arată și în pisanie. „Nu există alte documente care să confirme cele scrise în pisanie, însă ceva mai sus de locul acesta se află Mănăstirea Cașin, închinată, odinioară, Patriarhiei de Constantinopol. Este, deci, posibil să fi fost un schit, metoc al acestei mănăstiri. Inclusiv vatra satului Curița, dealurile de jur împrejur, au aparținut moșiei mănăstirii”, explică părintele Ionuț Căciulă, parohul minusculei ctitorii. Mai multe detalii în "Ziarul Lumina".

Download: Click for download attached file: Locasul din satul de pe curatitura

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 523

Id: 54664

Data: Aug 9, 2015

Imagine: