Comemorarea voievodului primei Uniri a romanilor, la 410 ani de la moartea sa, ne determina sa prezentam cateva documente inedite referitoare la Mihai Viteazul, pastrate in Muzeul din Şcheii Brasovului. Recent ne-a fost dat sa descoperim in Şcheii Brasovului piesa de treatru 'Moartea lui Mihai Viteazul la Torda', drama istorica in trei acte si sase tablouri, compusa de Constantin Halepliu si editata la Bucuresti in tipografia Colegiului National, in anul 1854, fiind prima piesa cu subiect romanesc, scrisa de un roman, pana la 1854 piesele teatrale fiind traduceri din literatura straina.Piesa a fost jucata prima data la Bucuresti in 1854, apoi data uitarii, fiind una dintre primele piese romanesti cu tema istorica, intre cele 16 piese istorice din perioada anilor 1850-1860. Conceputa in trei acte (Infamia - Virtutea in exil; Patriotismul - Triumful Eroismul si Tradarea - Marsavia- Moartea prin tradare), piesa prezinta intamplari din ultimul an al vietii lui Mihai Viteazul, insistand atat asupra personajului, dar si asupra a ceea ce se intampla cu familia voievodului, aflata la Fagaras, unde Mihai o lasase zalog al intelegerii sale cu generalul Basta. Tematic si scenic, piesa se incadreaza in categoria celor realizate dupa o jumatate de secol de Barbu Ştefanescu Delavrancea. Ramasa inca in editia princeps din 1854 in Şcheii Brasovului, piesa a facut obiectul unei editii critice, care a aparut in anul 2001 (Editura Ermetic, Brasov) sub ingrijirea noastra.Chipul lui Mihai Viteazul la BrasovBucurandu-se de multa apreciere, chipul sau a ramas imortalizat nu numai de cronicile timpului, dar si de artistii iubitori ai penelului. Nu intamplator Junii Brasoveni poarta si azi chipul voievodului pe steagurile lor. Legendele locale vorbesc de repetata actiune a acestora asupra cetatii, unii cercetatori considerand Junii Brasoveni o reminiscenta a acestor vremuri. Avem incredintarea ca in perioada venirii sale la Brasov, pe unul dintre peretii interiori ai ctitoriei voievodale din Şchei, a fost imortalizat episodul intrarii sale in cetatea Brasovului de catre Nicolae Cretanul, pictorul grec care l-a insotit pe Mihai Viteazul prin Ardeal si a executat portetele voievodului de la Alba Iulia, Ramet, Ocna Sibiului, Targu Mures, Ludisoara etc. Existenta acestei fresce pe peretele bisericii nu poate fi contestata, caci in 'Socotelile Brasovului' pentru anul 1694 (publicate de Nicolae Iorga) aflam ca s-au platit de catre voievodul muntean Constantin Brancoveanu 'sase florini unui zugrav roman, care a renovat chipul lui Mihai Voda din biserica romana', iar cu patru ani inainte 'de Sfanta Marie 1690, Constantin Brancoveanu asista la slujba in biserica, pe peretii careia se vedeau chipurile lui Petru Cercel si al lui Mihai Viteazul', concluziona Nicolae Iorga. Cand si de ce a disparut aceasta fresca nu stim, dar aceste marturii l-au indreptatit pe Costin Petrescu, in 1946, cu prilejul restaurarii bisericii, sa realizeze in fresca, pe acelasi perete, intrarea lui Mihai in Brasov, fresca pastrata si azi.Chipul eroului la gimnaziuIntre 1860 si 1870, mitropolitul Andrei Şaguna a primit, la Brasov, in dar de la domnisoarele Molnar din Cluj, chipul lui Mihai Viteazul tesut de ele din fire de diferite culori. Acesta se pastra in cadrul Eforiei colegiului brasovean, fiind solicitat de Reuniunea Femeilor Romane din Brasov pentru a fi 'transportat in sala de bal spre infrumusetare pentru seara de bal' (sedinta din 10-22 ianuarie 1872). Dupa 17 ani, in cadrul unei sedinte similare, s-a hotarat ca acest tablou 'ce se afla intr-o lada pe galeria cea mare a gimnaziului nostru sa nu se mance si astfel sa strice prin molii, se propune ca acest tablou sa se dea in pastrare Casinei Romane' (sedinta din 12-24 ianuarie 1889), gest confirmat de Casina in 17-29 ianuarie a aceluiasi an.Andrei Popovici vorbeste si el despre un tablou al marelui erou 'in sala gimnaziului, tabloul cel mare al lui Mihai Viteazul, pictat, pare-se de Constantin Lecca, in mantie cu caciula cu agrafa in briliante si cu gene de cocor de baleare' (N. Iorga, 'Romanii si sasii', Brasov, 1907, p. 35). Istoric pasoptist, tipograf, traducator si fondator de revista, pictorul brasovean Constantin Lecca (1807-1887), care a pictat la 1846 iconostasul Bisericii 'Sfantul Nicolae' din Şchei, fiind solicitat sa colaboreze la prima revista ilustrata din tara, 'Biblioteca romaneasca' a brasoveanului Zaharia Carcalechi, a realizat pentru aceasta portretul cunoscut al lui Mihai Viteazul, pentru ca apoi sa continue celelalte tablouri reprezentand: 'Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia' si la 1780, 'Batalia de la Calugareni'. Colegul si prietenul sau brasovean Misu Popp (1827-1892) a redat figura lui Mihai Viteazul intr-un impresionant tablou, infatisat in armura de cavaler, cu pelerina agrafata pe umeri, purtand imensa cusma cu surguci din pene de cocor, folosindu-se de stampa lui Sadler (contemporan lui Mihai Viteazul), aflata de pictor in arhivele din Viena.Dupa ce si-a petrecut o vreme la Brasov, Carol Wallenstein (1795-1857), devenit apoi profesor la 'Sfantul Sava', a redat cunoscutele tablouri: 'Batalia de la Calugareni', copiata si de pictorul brasovean Constantin Lecca, 'Visul lui Mihai Viteazul' si 'Juramantul lui Mihai inconjurat de boieri' (azi, la Muzeul Militar).Fresca lui Mihai Viteazul, in proiect de la 1940In 1936, la Brasov s-a desfasurat Congresul Ligii pentru Unitatea Culturala a Tuturor Romanilor, sub presedintia istoricului Nicolae Iorga, congres care era precedat de o manifestare privind 'Inaugurarea Muzeului Etnografic Regional in sala Sfatului' din Brasov. In aceste imprejurari, Nicolae Iorga a sustinut mai multe conferinte, nascandu-se si ideea realizarii unei fresce, in cadrul muzeului abia infiintat, dedicata marelui voievod al Unirii, Mihai Viteazul.La 29 februarie 1940, protopopul brasovean dr. Nicolae Stinghe, sprijinit de toti preotii din Ţara Barsei si personalitati ale timpului, a inaintat un memoriu rezidentului regal al Ţinutului Bucegi, motivand ca 'astazi (29 februarie 1940) preotimea judetului Brasov, intrunita in sala Sfatului din Brasov se gandeste sa continue faptele de inalt patriotism ale inaintasilor si Va roaga Excelenta a primi vicepresedentia activa a unui comitet restrans, care si-a ales ca scop sa dureze o fresca, reprezentand pe Mihai Viteazul in sala 'Mihai Viteazul' din Sfatul Municipal Brasov... pentru a-i eterniza trecerea prin Ţara Barsei'. Presedinte al acestui comitet a fost ales marele istoric Nicolae Iorga (document inedit in arhiva din Şchei).In acest scop, inginerul-sef al Serviciului tehnic din Brasov a emis un referat pozitiv asupra starii de conservare a cladirii. Fresca trebuia sa cuprinda: 'Pe peretele central din fundul salii sa apara figura lui Mihai Viteazul, care sta pe scaunul de onoare strajuit de doi comandanti ai sai. In dreapta domnitorului se gaseste vestitul protopop Mihai, alaturi de conducatorii romani din Ţara Barsei in straie de sarbatoare. In stanga domnitorului apar: magistratul Brasovului si ceilalti conducatori sasi in straie de epoca. Intreaga scena este inconjurata de barbati si femei in costume populare romanesti din Şcheii Brasovului. Pe peretele din dreapta salii, sub inscriptia 'Uniti-va in cuget, uniti-va in simtiri', se afla figura lui Andrei Muresianu inconjurat de contemporanii sai. Pe peretele din stanga salii, sub inscriptia 'Pe-al nostru steag e scris Unire', Ciprian Porumbescu, alaturi de Andrei Barseanu, conduc un cor de tineri si tinere in costumele vechilor societati studentesti'.Intervenind Dictatul de la Viena la 27 noiembrie 1940, aceasta incercare s-a dovedit imposibila, la care s-a adaugat si moartea presedintelui societatii, in persoana marelui istoric Nicolae Iorga. Nici pana astazi acest proiect nu a primit solutionare. (Articol publicat in Ziarul Lumina din date de 4 august 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 528

Id: 15627

Data: Aug 4, 2011

Imagine: