Moastele Sfântului Irodion de la Manastirea Lainici, din judetul Gorj, vor fi aduse în pelerinaj în Capitala, cu prilejul sarbatorii Înaltarii Sfintei Cruci, al doilea hram al Bisericii „Sfântul Vasile“ - Victoria. Sfintele moaste vor fi purtate în procesiune pe Calea Victoriei, sâmbata, 13 septembrie, împreuna cu racla ce contine un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci si particele din moastele a sapte sfinti, din patrimoniul sacru al parohiei bucurestene.Este al patrulea an în care Parohia „Sfântul Vasile“ - Victoria organizeaza, cu binecuvântarea Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, procesiunea „Calea Sfintei Cruci, scara catre cer!“, aducând de fiecare data câte o raza de lumina si bucurie credinciosilor din Capitala. În acest an, întrucât este Anul omagial al Sfintei Spovedanii si al Sfintei Euharistii, la hramul bisericii vor fi aduse spre închinare moastele Sfântului Irodion, marele duhovnic de la Manastirea Lainici, în viata caruia cele doua Sfinte Taine au lucrat în chip minunat, înaltându-l pe culmile desavârsirii. duhovnicesti.

Programul liturgic de hram la Biserica „Sfântul Vasile“ - Victoria începe de sâmbata, 13 septembrie, de la ora 15:00, cu primirea moastelor Sfântului Irodion, aduse de o delegatie din Mitropolia Olteniei, dupa cum ne-a declarat Pr. Paroh Cristian Trandafir.

Între orele 16.00-19.00 se va savârsi Slujba Vecerniei Mari, Litia si Acatistul Sfintei Cruci, iar între orele 19.00-21.00 se va desfasura Procesiunea cu cele doua Racle în care se gasesc Moastele Sfântului Irodion de la Lainici, Lemnul Sfintei Cruci si Moastele a Şapte Sfinti.

Procesiunea va fi deschisa de Sfânta Cruce, de toaca, apoi de Ripide, Steaguri, Sfinte Icoane, dupa care urmeaza diaconii cadind în fata Sfintelor Racle cu Lemnul Sfintei Cruci si a Sfântului Irodion de la Lainici, ce vor fi purtate de preoti. Sunt invitati autoritatile locale din cadrul Primariei Sector 1, ce au sprijinit desfasurarea pelerinajului, apoi credinciosii ce vor purta cruciulite la gât sau o Sfânta Cruce în mâna, spre marturisire a dreptei credinte, folos duhovnicesc si cinstire a Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos de pe cel mai pretios Altar - Sfânta Cruce.

Pe parcursul pelerinajului, cântaretii, preotii si credinciosii vor intona cântari de preacinstire a Sfintei Cruci si a Sfântului Irodion de la Lainici, tropare si condace.

Dupa ce se va înconjura parcul Nicolae Iorga (ce se afla vizavi de Academia Româna de pe Calea Victoriei) si Troita-Monument special amenajata în mijlocul parcului, ridicata în anul 2011 în memoria marelui istoric Nicolae Iorga, a eroilor neamului ce au intrat pe Calea Victoriei si spre cinstirea Sfintei Cruci, procesiunea se va instala în fata scenei amenajata cu sprijinul Primariei Sectorului 1. Se vor sustine câteva alocutiuni scurte legate de Anul Omagial al Sfintei - Spovedanii si al Sfintei Euharistii. Apoi se va sustine un scurt concert de cântari religioase, de unul din corurile celebre bisericesti.

Pelerinajul se va încheia cu înapoierea în biserica Sfintei Cruci si a Sfântului Vasile cel Mare, unde se vor depune Sfintele Racle pentru închinarea tuturor credinciosilor, timp în care se vor cânta Acatistele Sfântului Irodion de la Lainici si Acatistul Sfintei Cruci. Biserica va sta deschisa pâna la închinarea ultimului credincios.

Duminica, între orele 08.00-12.00 se va oficia - Slujba Utreniei, urmata de Sfânta Liturghie care va fi slujita de un Arhiereu, înconjurat de un sobor de preoti si diaconi; in timpul sfintelor slujbe, credinciosii au posibilitatea sa se închine la Lemnul Sfintei Cruci si la Sfintele Moaste.

Înaltarea Sfintei Cruci este praznuita de crestinii ortodocsi în fiecare an pe 14 Septembrie. Este cea mai veche sarbatoare închinata cinstirii Lemnului Sfintei Cruci.

În aceasta zi sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:

1. Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mântuitorul si înaltarea ei solemna în fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335, în biserica învierii;

2. Aducerea Sfintei Cruci de la persii pagâni, în anul 628, în vremea împaratului bizantin Heraclie, care a depus-o cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.

Sfânta Cruce a fost aflata din porunca Sfintei împaratese Elena, mama Sfântului împarat Constantin cel Mare. Datorita acesteia, s-au gasit sub Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost rastignit Mântuitorul si care sunt crucile tâlharilor rastigniti odata cu El, patriarhul Macarie le-a spus sa atinga pe rând crucile de o femeie moarta. Femeia a înviat în momentul în care a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Hristos.

Dupa aceasta minune, Patriarhul a poruncit înaltarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde sa o poata vedea tot poporul.

Procesiune cu Lemnul Sfintei Cruci la Ierusalim

Când împaratul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul, în anul 614 d.Hr., a luat cu el Crucea Domnului în Persia. Sfânta Cruce a ramas aici timp de paisprezece ani, pâna când împaratul Heraclie a învins pe persi în anul 628 d.Hr. si a dus Sfânta Cruce în Ierusalim.

Dupa reîntoarcerea în Ierusalim, Lemnul Sfintei Cruci a fost împartit în particele mici si trimis la diferite biserici. Dar, ca “Putere a lui Dumnezeu”, Crucea Domnului îsi pastreaza în lume taina si lucrarea ei, vie si întreaga. Ea ramâne cel mai sfânt Altar al celei mai sfinte Jertfe: Dumnezeiasca Jertfa a Rascumpararii lumii întregi si deci a noastra a tuturora, o data pentru totdeauna, în veci si de-a pururi. Acestei “Puteri a lui Dumnezeu” i se spune: “Crucii Tale ne închinam, Stapâne, si sfânta învierea Ta o laudam si o marim!” înaltarea Sfintei Cruci se serbeaza cu post, pentru ca ea ne aduce aminte de patimile si moartea Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Viata Sfântului Irodion de la Lainici

S-a nascut în 1821 la Bucuresti primind numele la botez de Ioan. Pe la vârsta de 20 de ani intra ca vietuitor la Manastirea Cernica, atras fiind de viata isihasta ce se traia aici, sub obladuirea staretului Calinic. în 1846 este tuns în monahism, primind numele de Irodion. Odata tuns în monahism, tânarul monah Irodion constientizeaza marea vocatie la care a fost chemat adaugând nevointa peste nevointa. Era foarte iubitor de frati, nu discredita pe nimeni niciodata, se ferea de orice vorbire de rau, postea foarte mult, dormea doar 3-4 ceasuri pe noapte si facea sute de metanii pe zi. Prin aceste nevointe devine foarte iubit de toata obstea, impunând mult respect si apreciere chiar si fata de staretul sau.

În septembrie 1850 staretul sau Calinic este hirotonit episcop la Râmnicu Vâlcea unde si-a luat cu el mai multi ucenici pentru a-i fi spre ajutor în refacerea episcopiei amintite ce era Intr-o vizibila decadere.

Printre ucenicii luati este si monahul Irodion pe care-l va detasa pe la sfârsitul anului 1851 la Schitul Lainici de pe Valea Jiului si pe care-l va hirotoni în diacon si apoi în preot în anul 1853, numindu-l ecleziarh. Iar în 1854 îl numeste staret la schitul Lainici. între 1854-1900 staretul Irodion a pastorit 41 de ani acest schit cu mici intermitente. A fost cel mal longeviv staret al schitului Lainici din toate timpurile.

Dupa moartea duhovnicului sau, Sfântul Calinic, episcopul, îsi ia ca duhovnic pe ucenicul sau Irodion, staretul de la Lainici. Astfel ucenicul îi devine duhovnic avei. Nu dupa mult timp, cucerindu-se de evlavia sa, Sfântul Calinic îl va numi „Luceafarul de la Lainici”. Simtea o mare usurare, avea o aleasa încredere si deosebita apreciere la adresa staretului Irodion.

Venea foarte des la Lainici Sfântul Calinic la povata si spovada. Se cunoaste faptul ca spre sfârsitul vietii avea la sufletul sau acea triada de manastiri - Cernica, Frasinei si Lainici, la care tinea foarte mult si pe care le sustinea în rugaciunile sale.

Cuviosul Irodion, ca toti marii sfinti, a avut foarte multe ispite din partea confratilor sai, dar el, formându-se în duhul isihast cernican, le biruia cu smerenie si cu rabdare. Cu cât înainta în virtute, cu atât i se înmulteau ispitele, calindu-se în ele precum aurul în foc. Acesta fiind paradoxul sfinteniei - suferinta.

Foarte repede îsi duce faima atât în Oltenia cât si dincolo de Carpati, în Transilvania Imperiului Austo-Ungar. Devenise facator de minuni din viata. Avea si puterea de a alunga duhurile necurate din oameni, îi radiografia la prima vedere, spunându-le pacatele lor si cele ale înaintasilor lor.

La un moment dat îi aduce în dar, o femeie ce locuia în acesti munti, un vas cu lapte. Cuviosul îi refuza categoric vasul cu lapte spunându-i ca nu-l primeste, deoarece nu-i de la capra ei.

- Ba nu, parinte, de la capra mea este. L-am muls acum, este proaspat.

- Nu, femeie, nu-l primesc pentru ca nu mai este cu adevarat de la capra ta.

Aseara ai dat-o diavolului si foarte des ai acest obicei rau. De aceea, pentru ca ai dat diavolului capra, laptele nu mai este al ei, ci al diavolului. Te rog iarta-ma, dar nu-l primesc!

Vadita femeia fiind de pacat s-a întors acasa cu laptele cerându-si iertare si fagaduindu-i ca nu va mai dracui niciodata.

Deci observam cum staretul Irodion era vazator cu duhul. Foarte multa lume se vindeca si afla alinare de la el. Înainte de moartea sa anunta pustiirea vremelnica a manastirii Lainici, care se întâmpla în primul razboi mondial.

Pe 3 mai 1900 Cuviosul Irodion se muta la Domnul.

Sfântul Calinic l-a numit pe cuviosul Irodion “Luceafarul de la Lainici” deoarece cu adevarat a fost un mare luceafar, un mare luminator si rugator. Sfântul Irodion este ultima veriga a lantului neo isihast românesc din sec. XIX.

Neo isihasmul românesc începe la sfârsitul secolului al XVIII-lea prin Sfântul Vasile de la Poiana Marului, Sfântul Paisie Velicikovschi Staretul de la Neamt, Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica, Sfântul Grigorie Dascalul, Sfântul Calinic de la Cernica si continua cu Sfântul Cuvios Irodion, Staretul de la Lainici.

Anul 2014 este dedicat Sfintilor martiri Brâncoveni si sfetnicului Ianache la împlinirea a 300 de ani de la martiriul lor din Constantinopol.

Tot anul acesta este socotit anul omagial al Sfintei Spovedanii si al Sfintei Euharistii în Patriarhia Româna. Astfel, cu binecuvântarea Parintelui Patriarh Daniel aducem în aceasta procesiune pe Sfântul Irodion - „Luceafarul de la Manastirea Lainici”. Sfântul Irodion a fost ucenicul dar si duhovnicul Sfântului Calinic de la Cernica. De la el învatam ca fiecare dintre noi credinciosi sau slujitori trebuie sa avem un duhovnic la care sa ne spovedim si apoi sa ne împartasim în mod frecvent.

De asemenea, învatam ca trebuie sa constientizam, sa ne asumam si sa ne marturisim pacatele pentru a dobândi de la Dumnezeu iertare si folos spre dobândirea împaratiei Cerurilor. Fara acest exercitiu de smerenie si pocainta precum si de împartasire cu Mântuitorul Hristos nu ne putem mântui.

Cu aceasta venire în Bucuresti a moastelor Sfântului Irodion de la Lainici împlinim si un eveniment istoric. Anul acesta se împlinesc 160 de ani de la numirea sa ca staret al Manastirii Lainici, 5 ani de la descoperirea sfintelor moaste, 3 ani de la canonizare si este prima revenire în Bucurestiul natal de la plecarea sa în pamântul Olteniei - de data aceasta ca sfânt.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 674

Id: 43869

Data: Sep 10, 2014

Imagine: