Moastele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost scoase din mormânt si cercetate de o echipa de specialisti de la Muzeul Municipiului Bucuresti în perioada 12-15 mai. Din partea Patriarhiei Române a participat o comisie condusa de Preasfintitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor. Dupa o rânduiala speciala, sfintele moaste au fost asezate într-o racla noua, informeaza “Ziarul Lumina”.O prezentare preliminara a cercetarilor arheologice a fost facuta ieri, 16 mai, de catre membrii echipei de cercetare si ai comisiei Patriarhiei Române, în cadrul unei conferinte de presa la Palatul Şutu, sediul Muzeului Municipiului Bucuresti.În urma cercetarii arheologice a zonei mormântului Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu din Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucuresti, echipa desemnata de catre Muzeul Municipiului Bucuresti, formata din dr. Gheorghe Manucu-Adamesteanu, arheolog expert si responsabilul santierului arheologic, dr. Raluca-Iuliana Popescu, arheolog specialist, si Ingrid Poll, expert arheometrie, a descoperit marti, 13 mai, trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lacasului de cult. „Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele Domnitorului Constantin Voda Brâncoveanu (1688-1714), depuse în cripta de nord a mormântului, înca din anul 1720, de catre Marica Brâncoveanu. În cripta alaturata au fost descoperite osemintele Domnitorului Ioan Voda Mavrocordat (1716-1719), care au fost identificate pe baza unor initiale metalice (I.M.), însotite de o coroana, montate pe sicriu. La deschiderea sicriului domnitorului Ioan Mavrocordat, printre oseminte se afla depus un recipient din sticla sigilat, care continea un document olograf, semnat de catre principele Constantin Edgar Mavrocordat, în data de 22 mai 1934, prin care declara ca în acel sicriu se afla osemintele stramosului sau, domnitorul Ioan Mavrocordat. În sicriul lui Constantin Voda Brâncoveanu s-au gasit un craniu si oseminte depuse în forma de cruce. Alaturi de aceste sicrie, în cripte, se aflau mai multe oseminte depuse succesiv în decursul secolelor XVIII-XIX“, se arata în comunicatul Muzeului Municipiului Bucuresti si al Patriarhiei Române.Ieri, în conferinta de presa de la Palatul Şutu, moderata de catre dr. Gheorghe Manucu-Adamesteanu, arheolog expert si responsabilul santierului arheologic, s-a precizat ca pe parcursul cercetarilor arheologice au fost descoperite lucruri cunoscute si atestate de documente si izvoare istorice.Profesorul dr. Panait I. Panait, care a cercetat istoria orasului Bucuresti timp de sase decenii, a explicat ca sub Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucuresti se afla vestigii ale celei mai vechi biserici din Capitala, ridicata pe la jumatatea secolului al XV-lea de Dobrus Banul, si ca pamântul din interiorul bisericii si din vecinatatea ei înca mai pastreaza taine pe care arheologii trebuie sa le scoata la lumina. „Ne bucuram ca suntem printre cei care am investigat, eu cel putin, în anul 1985, ultima pâna în zilele noastre, mormântul lui Constantin Brâncoveanu si ca avem acest buchet de sfinti crestini români care si-au pastrat credinta în Iisus Hristos si au iubit poporul acesta“, a spus arheologul prof. dr. Panait I. Panait.Despre succesiunea construirii bisericilor de la „Sfântul Gheorghe“-Nou, dar si despre cele petrecute în aceasta saptamâna, a vorbit arhitectul dr. Dan. D. Ionescu, sef de proiecte pentru lucrarile de reabilitare ce se desfasoara la acest lacas de cult: „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile confirma pozitia mormintelor, respectiv a domnitorului Ioan Mavrocordat, înhumat în 1719, care a succedat lui Nicolae Mavrocordat, lui Ştefan Cantacuzino si lui Constantin Brâncoveanu. Alaturi de el este mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu. Ambele morminte sunt cu lespezi foarte frumoase, din marmura exceptionala, lucrate în stil brâncovenesc. De asemenea, a fost observata si temelia bisericii, foarte probabil databila în vremea lui Dobrus Banul, însa urmeaza rafinarea cercetarii“.„Într-adevar, avem de-a face cu osemintele Domnitorului Constantin Brâncoveanu“În ziua descoperirii sicrielor, echipei de cercetare a Muzeului Municipiului Bucuresti i s-au alaturat dr. Mihai Constantinescu si dr. Andrei Soficaru, cercetatori de la Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer“ al Academiei Române, pentru a cerceta osemintele de vârsta si sexe diferite gasite în acele sicrie. Cercetarile si analizele celor doi antropologi asupra sfintelor oseminte ale Domnitorului Constantin Brâncoveanu au confirmat cercetarile din 1932 efectuate de profesorul Francisc J. Rainer. „Craniul apartine unei persoane de sex masculin, cu vârsta de circa 60 de ani. Am observat urme de taieturi, asemanatoare cu cele produse în cursul unei decapitari, în special pe partea posterioara a ramilor mandibulari, atât pe stânga, cât si pe dreapta; urmele unei perforatii de forma circulara pe osul parietal stâng, produs cu un obiect ascutit, probabil o sulita. Aceste observatii confirma datele istorice legate de uciderea Domnitorului Constantin Brâncoveanu si a fiilor sai, dar si analizele realizate în 1932 de catre profesorul Rainer si de profesorul Minovici. De asemenea, am avut si ocazia studierii si a restului de oseminte din cripta familiei Brâncoveanu. Am putut identifica osemintele domnului Ioan Mavrocordat. Astfel, conform analizelor noastre si datelor istorice cunoscute, se pare ca, într-adevar, avem de-a face cu oseminte ale Domnitorului Brâncoveanu, ale familiei si ale domnului Ioan Mavrocordat“, a explicat antropologul dr. Mihai Constantinescu.Comisia desemnata de Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost condusa de Preasfintitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, si a fost formata din pr. Ionut-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, pr. Alexandru Motoc, inspector general bisericesc, ambii din cadrul Cancelariei Sfântului Sinod, acad. Emilian Popescu si pr. Emil Nedelea Caramizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucuresti.„Este a treia oara în ultimul secol când a fost deschis acest mormânt. Nu erau foarte multe emotii, sa spunem, academice, dar spiritual vorbind a fost un moment cu totul deosebit, unic în viata. În momentul în care antropologii ne-au dat explicatiile, am vazut în fata ochilor, efectiv, momentele mentionate în cronici, în care Sfântul Constantin Brâncoveanu, cel din urma din familia Brâncoveanu, cu capul pe butuc a fost executat, i-a fost taiat capul, iar osemintele ramase arata cum partea de jos a fetei a fost taiata. Gaura din craniu era de fapt capatul prin care a iesit sulita din cap, dupa ce a fost decapitat, pentru a se putea purta capul Sfântului Constantin prin cetatea Constantinopolului si pentru a se prezenta aceasta oribila crima pe care au facut-o. Paginile de istorie si de sfintenie s-au desfasurat în fata ochilor nostri într-un mod foarte viu. Dupa deschiderea mormântului si reidentificarea Sfântului Constantin Brâncoveanu, a avut loc rânduiala bisericeasca a punerii în racla, special pregatita în Atelierele Patriarhiei, a cinstitelor moaste identificate în respectiva cripta, potrivit pozitiei anatomice. Aceasta rânduiala a avut loc în Biserica «Sfântul Gheorghe»-Nou“, a precizat pr. Ionut-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, membru al comisiei Patriarhiei Române pentru dezvelirea mormântului Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu si al lui Ioan Voda Mavrocordat.„Traim momente cu o încarcatura istorica si spirituala deosebita, pentru ca stim cu totii ca Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu este o masura a demnitatii noastre nationale si crestine. Trebuie sa aratam lumii cine este si ce este acest sfânt român, pentru ca aceasta ne caracterizeaza ca crestini ortodocsi si ca români. Dam slava lui Dumnezeu pentru toate si multumim Sfântului Constantin Brâncoveanu pentru buna ocrotire!“, a spus pr. Emil Nedelea Caramizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou din Capitala.Slujba de pomenire pentru membrii familiei BrâncoveanuJoi, 15 mai, PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, înconjurat de preotii slujitori de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucuresti, a savârsit slujba Parastasului pentru persoanele ale caror oseminte au fost deshumate. „Dupa ce s-a desfacut mormântul, s-a constatat ca înauntru erau mai multe sicrie ce adaposteau mai multe oseminte. S-au identificat cu usurinta sicriul si sfintele moaste ale Domnitorului Sfânt Constantin Brâncoveanu, care poarta marturiile martiriului sau. Acestea au fost constatate si de catre cei doi antropologi, care vor consemna în scris aceste adevaruri istorice în raportul care se va întocmi la sfârsitul lucrarilor. De asemenea, atunci când s-a desfacut piatra de mormânt, s-a gasit si sicriul care adapostea osemintele domnitorului Ioan Mavrocordat, dar si ale doamnei voievodului, ale Mariei Brâncoveanu, dimpreuna cu doua dintre fiicele ei. Am savârsit parastasul pentru doamna Maria Brâncoveanu, pentru cele doua fiice ale ei si pentru domnitorul Ioan Mavrocordat“, a spus PS Episcop Varsanufie Prahoveanul.Carte despre istoricul mormântuluiÎn cadrul conferintei de prezentare a cercetarilor arheologice de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Capitala, a fost lansat volumul „Mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu“, semnat de pr. dr. Emil Nedelea Caramizaru. Volumul, aparut la Editura „Basilica“ a Patriarhiei Române, a fost prezentat de istoricul Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucuresti. Acesta cuprinde documente referitoare la autentificarea mormântului si osemintelor sfinte ale Sfântului Constantin Brâncoveanu, rezultatele cercetarilor facute de profesorii Rainer si Minovici, textul conferintei istoricului Nicolae Iorga, precum si fotografii inedite realizate în cadrul procesiunii din 1934 pe strazile Bucurestiului. Osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu au fost identificate în anul 1932, în urma cercetarilor arheologice realizate în anul 1932, în Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucuresti, sub coordonarea istoricului Virgiliu Draghiceanu (secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice).Racla cu moaste va fi asezata în Biserica „Sfântul Gheorghe“-NouMarti, 13 mai, dupa identificarea osemintelor Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, Preasfintitul Parinte Episcop Varsanufie Prahoveanul a spalat osemintele mucenicesti dupa o rânduiala speciala si le-a asezat, potrivit pozitiei anatomice, într-o racla confectionata din argint aurit la Atelierele Patriarhiei Române. În acest timp, în biserica a fost savârsita slujba Acatistului Sfintilor Martiri Brâncoveni.Dupa asezarea sfintelor moaste în racla de argint aurit, aceasta a fost dusa si asezata temporar în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Resedinta patriarhala. Sfintele moaste ale Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu vor fi purtate în procesiune în ziua de 21 mai, în ziua de praznuire a Sfintilor Împarati Constantin si Elena, hramul istoric al Catedralei patriarhale, dupa savârsirea Sfintei Liturghii în Altarul de vara al Catedralei patriarhale, începând cu ora 15:00. Procesiunea solemna va fi asemenea celei din 1934 si se va desfasura pe urmatorul traseu: Catedrala patriarhala, Biserica „Domnita Balasa“, Piata Universitatii si Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou, unde sfintele moaste ale Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, vor ramâne pe viitor.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 611

Id: 40735

Data: May 17, 2014

Imagine: