Nerecunostinta, o lepra a sufletului

In Duminica a XXIX-a dupa Rusalii, sarbatorita ieri, 20 ianuarie, Biserica a randuit sa se citeasca pericopa evanghelica in care se arata vindecarea celor zece leprosi. Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a evidentiat semnificatiile duhovnicesti ale pericopei, la finalul Sfintei Liturghii ce s-a savarsit in Paraclisul "Sfantul Grigorie Luminatorul" din Resedinta patriarhala, potrivit Ziarul Lumina.Textul evanghelic de la Sfantul Evanghelist Luca, cap. 17, versetele 12-19, arata intalnirea Mantuitorului Iisus Hristos cu zece leprosi care se rugau Lui pentru vindecare. Domnul Hristos nu pronunta nici un cuvant de vindecare si nici nu cere ceva din partea lor, ci doar ii trimite sa se arate preotilor, in primul rand pentru ca preotii cunosteau din cartea Leviticului, cap. 13, daca erau intr-adevar vindecati si, in al doilea rand, pentru ca sa se arate smerenia Fiului lui Dumnezeu de implinitor al Legii vechi. Dintre cei zece leprosi, doar unul, samarinean de neam, s-a intors, s-a inchinat si I-a multumit Domnului Iisus Hristos. Atunci Mantuitorul intreaba de ceilalti noua leprosi vindecati, nu pentru ca dorea sa fie laudat, El Care pe toate le savarseste din iubire milostiva si smerita, ci pentru a arata oamenilor ca doar unul dintre cei zece s-a vindecat nu numai trupeste, ci si sufleteste. "Mantuitorul vrea sa ne spuna ca recunostinta este starea de smerenie si sanatate a sufletului, iar nerecunostinta este o lepra a sufletului, chiar daca omul s-a vindecat de lepra trupului. Recunostinta este firescul demnitatii umane. Nerecunostinta este nefireasca pentru ca atunci cand omul multumeste lui Dumnezeu pentru binefaceri si oamenilor prin care Dumnezeu a lucrat in viata lui, el este sanatos sufleteste, este drept si este demn. Cand nu multumeste, este nesanatos, nefiresc, nedrept si nedemn. Recunostinta nu este ceruta ca o lauda pentru Sine, ci este ceruta de Hristos si celor noua leprosi ca o stare de sanatate spirituala", a precizat Preafericitul Parinte Patriarh Daniel.De la leprosul vindecat si recunoscator, Biserica a inteles insemnatatea acestei intamplari, ca multumirea sau Euharistia, care este Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie, este activitatea cea mai demna, dreapta si nobila a Bisericii."Traim in lumea lui Dumnezeu ca si cand Dumnezeu nu exista"Din pericopa evanghelica mai intelegem ca doar unul din zece oameni este recunoscator lui Dumnezeu. In aceasta se arata ca Tatal Ceresc respecta libertatea omului de a multumi sau nu, desi toate binefacerile de care se bucura omul vin din existenta cerului si a pamantului pe care nu omul le-a facut, ci Dumnezeu. "Aceasta nerecunostinta are la baza o nesimtire spirituala a legaturii omului cu creatia facuta de Dumnezeu. Traim in lumea lui Dumnezeu ca si cand Dumnezeu nu exista, de aceea starea de indiferenta, de nemultumire, de nerecunostinta este o stare nefireasca, un comportament nedrept si nedemn in lumea creata de Dumnezeu. Cand omul multumeste lui Dumnezeu are insa inca un mare avantaj, acela al cresterii duhovnicesti in comuniunea de iubire cu Dumnezeu. Cine recunoaste iubirea altuia si multumeste pentru ea creste in iubire. Cine multumeste lui Dumnezeu pentru darurile primite de la El se deschide pentru primirea de noi daruri duhovnicesti si astfel omul creste duhovniceste. Iar cine nu multumeste lui Dumnezeu pentru darul vietii si pentru toate binefacerile, mai ales pentru darul mantuirii, cade, scade si decade duhovniceste, diminueaza si se dezumanizeaza", a subliniat Intaistatatorul Bisericii noastre.La final, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a indemnat credinciosii sa multumeasca persoanelor prin care Dumnezeu a aratat iubirea Sa fata de noi si mai ales Parintelui Ceresc pentru existenta noastra, intrucat nu era obligatoriu sa existe nici lumea, nici noi ca persoane.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 406

Id: 27747

Data: Jan 21, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei