De putin timp a fost finalizata restaurarea bisericii romanesti din Cartierul Latin al Parisului, cunoscuta drept catedrala Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale. Lacasul si anexele au vechime importanta pentru istoria capitalei franceze, datand din 1374, an in care Cuviosul Nicodim ridica Manastirea Vodita de pe malul Dunarii. Astfel, vechimea si importanta pe care o are intre bisericile mitropoliei noastre de la Paris confera lacasului o atentie deosebita, mai ales ca in perioada comunista, in circumstantele politice bine cunoscute, a fost rupta de Biserica-mama. Iata ca, astazi, biserica romaneasca de pe strada Jean de Beauvais, la doua minute de Sorbona, isi inalta frumusetea in orasul luminilor si respira pentru credinciosii romani aflatori in vestul Europei. Despre catedrala romaneasca de la Paris s-a scris mult si poate ca nu destul. Informatii cuprinzatoare despre aceasta aflam in cartea arhiereului Veniamin Pocitan, Laéglise orthodoxe roumaine de Paris , tiparita la Bucuresti, in 1937. La prima vedere s-ar parea ca brosura (74 p.) ar fi numai un mijloc de prezentare. Insa autorul trateaza subiectul in mod academic, aducand in atentia cititorului multe informatii, pe care le prezinta in trei capitole: 1) Relatiile franco-romane, pornind de la utilizarea limbii franceze de catre familiile boieresti romane, la studentii romani la Paris si societatea infiintata de acestia; 2) Biserica Ortodoxa Romana din Paris de la zidire, functionare, achizitionarea si amenajarea pentru cultul ortodox de catre statul roman, apoi personalul eclesiastic; si 3) Rolul Bisericii de la Paris. De asemenea, cartea contine o serie de fotografii cu interiorul si exteriorul bisericii in anul 1937, cu slujitorii, diaconii si cantaretii, planul bisericii, obiecte de cult, tezaurul bisericii etc. Prezentand trecutul acestei biserici, arhiereul Veniamin arata ca necesitatea unui lacas de cult pentru romanii veniti la studii la Paris se manifesta inca de la inceputul secolului al XIX-lea. Iar aceasta necesitate s-a conturat tot mai mult dupa infiintarea Societatii studentilor romani de la Paris. De altfel, acesti tineri dominati de ideile revolutionare si de patriotism, intr-o perioada cand se cerea formarea unui stat roman, au fost cei care, indrumati de arhimandritul Iosafat Snagoveanu, au amenajat prima capela romaneasca din Paris, in 1853, intr-un apartament de pe rue Racine 22. Capela a functionat in acest imobil pana la achizitionarea de catre statul roman, in anul 1882, a bisericii, fosta dominicana, de pe strada Jean de Beauvais. Noul lacas, de dimensiuni mult mai mari, acoperea necesitatile religioase ale numerosilor studenti romani care studiau in apropiere. Biserica a fost amenajata pentru cultul ortodox si sfintita la 31 mai 1892 de catre episcopul Inocentiu Ploesteanul, vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, in prezenta ambasadorului roman la Paris, Nicolae Cretulescu, a numerosi demnitari si credinciosi. In acest asezamant de spiritualitate si cultura romaneasca din inima Parisului au slujit figuri preotesti importante, precum Partenie Clinceni, fost superior la biserica romaneasca de la Leipzig, viitor mitropolit, insusi autorul cartii la care facem referire, profesorii de teologie Vasile Radu sau Ion D. Petrescu, arhimandritii Eugen Laiu si Teofil Ionescu, viitori episcopi romani. Incheiem scurta noastra prezentare prin a arata, asa cum subliniaza arhiereul Veniamin Pocitan, ca biserica romaneasca de pe strada Jean de Beauvais din Paris reprezinta o vatra in care flacara Ortodoxiei romanesti si dragostea de patrie pulseaza neincetat intre romanii aflatori in capitala franceza. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data 26 august 2013, semnat de Adrian Nicolae Petcu)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 901

Id: 33351

Data: Aug 26, 2013

Imagine: