O sarbatoare a natiunii romane

Sarbatorim mâine ziua Unirii Principatelor Române, la 155 de ani de la evenimentele petrecute pe Dealul Mitropoliei din Bucuresti, când Adunarea Electiva a Ţarii Românesti alegea domnitor pe Alexandru Ioan Cuza, domnul ales al Moldovei. Despre importanta zilei de 24 ianuarie 1859 pentru poporul român a vorbit acad. prof. dr. Dan Berindei, vicepresedintele Academiei Române.Domnule academician Dan Berindei, care a fost contextul istoric al evenimentelor petrecute în Iasi si Bucuresti la 5, respectiv 24 ianuarie 1859?Procesul politic care a avut loc a fost marcat de evenimentele legate de Razboiul Crimeei si de urmarile sale, de Congresul de la Paris din 1856 si de tratatul care s-a încheiat între Puteri în urma acestui congres. Statutul international al Principatelor a fost modificat prin hotarârea Marilor Puteri, în sensul ca a fost mentinuta suzeranitatea otomana, dar Principatele au iesit de sub protectoratul Rusiei si au intrat sub garantia colectiva a celor sapte Mari Puteri ale Europei. Pe de alta parte, însa, lucru deosebit de pozitiv a fost intentia acestor Puteri de a da o alta înfatisare acestui spatiu românesc, sau cel putin unei parti din el, partea principala reprezentata de Moldova si Ţara Româneasca. În consecinta, nu numai ca s-au luat anumite hotarâri referitoare la români si la modernizarea lor, dar, totodata, s-a hotarât chiar ca românii sa fie consultati. De aici a aparut ideea Divanurilor sau Adunarilor ad-hoc, care s-au întrunit în 1857 si care au fost prezidate, în fiecare tara, de mitropolit: în Moldova de Sofronie Miclescu, în Ţara Româneasca de Nifon Rusaila.Ati amintit de cei doi mitropoliti care au prezidat atât Divanurile, cât si Adunarile Elective. Cât de important a fost aportul reprezentantilor Bisericii Ortodoxe Române în pregatirea si realizarea Unirii Principatelor?Momentul crucial de la 24 ianuarie 1859, prin care a aparut pe harta Europei un nou stat national, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, a fost legat strâns de Biserica Ortodoxa, atât în final, cât si pe tot parcursul actiunii precedente, care a durat o jumatate de deceniu si în care clerul a avut rolul sau, atât în Moldova, cât si în Ţara Româneasca. Înauntrul adunarilor au figurat, de asemenea, reprezentanti ai clerului, alesi si ei pentru a reprezenta o categorie importanta din acea vreme, care sa adauge la revendicarile care urmau a fi exprimate si aceasta componenta esentiala pentru orice societate. Prezenta clericilor a contat foarte mult, mai ales începând din anii 1855-56. La slujbe, în predici, preotii faceau aluzii la problema unirii si multi dintre ei chiar transmiteau enoriasilor îndemnul de a sluji aceasta cauza. Astfel se si explica rasunetul extraordinar pe care l-a avut aceasta idee, pentru ca a fost slujita de toata lumea. Biserica a avut rolul ei firesc de a stimula aceasta actiune de apropiere care avea sa se dovedeasca atât de utila în existenta românilor.(Interviul integral îl puteți citi în Ziarul Lumina din 24 ianuarie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 347

Id: 37606

Data: Jan 23, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei