]]>Domnul Larenţiu Mihu, redactor şef adjunct al cotidianului România Liberă, a publicat în ziarul menţionat editorialul intitulat “De ce se scufundă Patriarhul odată cu Ponta”. Chiar dacă opiniile domniei sale poate că nu meritau nici un răspuns, având în vedere partizanatul său politic evident, precum şi al publicaţiei al cărei redactor-şef adjunct este, totuşi, pentru informarea corectă a publicului cititor al publicaţiei România Liberă şi a opiniei publice reamintim: Sprijinul financiar de la bugetul de Stat pentru Cultele religioase recunoscute din România este o responsabilitate asumată de Statul român după secularizarea averilor bisericeşti (1863) şi confiscarea celorlalte proprietăţi ale acestora de către regimul comunist după anul 1948. În momentul în care în România va fi rezolvată problema restituirii tuturor proprietăţilor bisericeşti care să devină sursă de întreţinere a locaşurilor de cult şi a celorlalte imobile bisericeşti, precum şi de susţinere a activităţilor pastoral-misionare, social-filantropice, educaţionale şi culturale ale Bisericii în favoarea societăţii româneşti, se poate pune în discuţie sprijinul financiar primit de Culte de la bugetul de Stat. Redactorul şef adjunct al cotidianului România Liberă încearcă să creeze falsa impresie că doar Guvernul actual al României sprijină Biserica după bunul plac şi din interese electorale imediate. Domnia sa dovedeşte o memorie selectivă întrucât, dacă ar fi făcut o minimă documentare, ar fi descoperit că toate guvernele României de după 1990 au acordat sprijin financiar Cultelor religioase din România, potrivit prevederilor legale. Astfel, conform Legii Cultelor nr. 489/2006, Statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale (…). Autorităţile publice cooperează cu cultele în toate domeniile de interes comun şi sprijină activitatea acestora (articolele 7 şi 9). (…) Cultele recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind funcţionarea unităţilor de cult, pentru reparaţii şi construcţii noi, în raport cu numărul credincioşilor, conform ultimului recensământ, şi cu nevoile reale. Statul sprijină activitatea Cultelor recunoscute şi în calitate de furnizori de servicii sociale (articolul 10, alin. 6 şi 7). Ca atare, acest sprijin financiar nu este oferit de reprezentanţii autorităţilor de Stat în mod arbitrar şi din propriul buzunar, ci de la Bugetul de Stat ai cărui contribuabili sunt în proporţie de peste 87% creştini-ortodocşi. În plus, acesta se acordă nu doar Bisericii Ortodoxe Române, ci şi celorlalte Culte religioase recunoscute din România. Mai mult, situaţia din România se regăseşte în majoritatea Statelor Uniunii Europene unde, autorităţile publice sprijină Cultele religioase pentru activitatea socială, educaţională, culturală desfăşurată în favoarea cetăţenilor, inclusiv prin susţinerea financiară a construirii de noi locaşuri de cult, consolidarea şi restaurarea celor existente (de exemplu: Belgia, Croaţia, Luxemburg, Olanda, Slovacia etc.). Această realitate este prevăzută în Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) de la Lisabona (2012), unde se precizează că „Uniunea respectă şi nu aduce atingere statutului de care beneficiază, în temeiul dreptului naţional, Bisericile şi asociaţiile sau comunităţile religioase din Statele membre” (art. 17, alin. 1). Sprijinul financiar de la Bugetul de Stat nu creează obligaţii de implicare politică Bisericii, aşa cum insinuează în mod tendenţios jurnalistul cotidianului România Liberă.Conform hotărârilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, fundamentate pe învăţătura şi canoanele Bisericilor Ortodoxe, clerului ortodox român îi este interzis să desfășoare activităţi cu caracter partinic în comunităţile de credincioși pe care le păstorește. Ca atare, implicarea politică partizană a clerului ortodox este contrară hotărârilor Sfântului Sinod și dezaprobată de credincioși. Aşa cum a dovedit în ultimii 25 de ani, Biserica îşi păstrează neutralitatea politică şi cooperează în favoarea interesului naţional şi a binelui comun în societate cu toţi reprezentanţii autorităţilor statului român aleşi în mod democratic indiferent de culoarea lor politică. În concluzie, în editorialul publicat în România Liberă, domnul Laurenţiu Mihu încearcă să influenţeze opinia publică printr-o interpretare răutăcioasă, rod al preferinţelor şi intereselor electorale de moment. Se constată din nou că partizanatul politic afectează obiectivitatea jurnalistică şi informarea corectă a publicului cititor! BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

Download: Click for download attached file: Partizanatul politic afecteaza obiectivitatea jurnalistica

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 674

Id: 44821

Data: Oct 29, 2014

Imagine: