Sarbatoarea cunoscuta sub denumirea de Pastile blajinilor are radacini vechi in traditia crestinilor ortodocsi romani si se sarbatoreste in fiecare an lunea, la o saptamana dupa Pasti.In fiecare an, in lunea de dupa exact o saptamana de la Pasti, in satele Moldovei se celebreaza Pastile blajinilor. O sarbatoare ce nu are o randuiala specifica in tipicul bisericesc, dar pe care moldovenii o pastreaza cu strictete, inchinand-o celor dragi din familie, trecuti in lumea vesniciei. Este, daca vreti, un mod de a le trimite, macar simbolic si lor, Pastile, de a le vesti Invierea Domnului Iisus Hristos.Tocmai de aceea, in aceasta zi de luni, in fiecare sat indeosebi, cimitirele sunt pline de oameni, veniti la mormintele rudelor din familie cu un cos plin de bunatati, asemanator celui cu care merg in noaptea de Inviere la sfintit. Astazi, peste tot e mare agitatie. Pentru ca gospodinele prepara din nou pasca, sarmale si cozonaci, inrosesc oua, toate urmand a fi date luni, de Pastile blajinilor, de pomana, pentru sufletul celui adormit. 'In mod special in satele botosanene, toti satenii vin in aceasta zi de luni in cimitir sa-si cinsteasca mortii si sa imparta bucate pascale intru pomenirea rudelor care au intrat in randul 'blajinilor', adica al celor adormiti. Acolo asteapta mai intai preotul, sa sfinteasca blidele. Cand vine preotul, se face parastasul, se ridica apaosul si se face pomenirea mortilor. Dupa aceea, toti cei care trec prin dreptul mormantului sunt serviti cu pasca, cozonac, cu oua rosii, vin si tot ce este pregatit in cos, ca sa se bucure si cei adormiti de aceasta mare sarbatoare. Nimeni nu pleaca acasa pana nu termina toate bucatele din cos', explica etnograful Angela Paveliuc Olariu.Braga, bautura blajinilorIn nordul judetului Botosani se obisnuieste ca pentru ziua de 'Blajini', cum este numita in popor sarbatoarea, sa se faca braga, o bautura racoritoare aproape uitata astazi. Dupa reteta mostenita din batrani, braga se face din 2 kg de tarate de grau, care se amesteca cu 1 kg de faina de porumb pana se obtine un aluat. Ingredientele se amesteca pe lopata de la cuptor si apoi aluatul se arunca inauntru, sa se coaca tare. Dupa ce se coace, este scos din cuptor si sfaramat si asezat la dospit intr-un butoi de lemn, cu apa si drojdie, timp de 4-5 zile. Se scoate apoi bautura rezultata, se strecoara si se indulceste dupa gust. Gospodinele pregatesc cantitati mari din aceasta bautura, care pe vremuri era apreciata in aceeasi masura in care sunt astazi bauturile racoritoare din comert.Un alt obicei culinar foarte vechi, pierdut azi, din pacate, specific acestei zile, este covasca, un terci din tarate si faina, fiert la foc mic, pe care batranii il serveau la Pastile blajinilor in fiecare an. Covasca se face din faina de grau, din faina de porumb si din tarate. Acestea toate amestecate se pun la inacrit, cu drojdie, intr-un vas. Dupa aceea, se pune la fiert pana se face un terci legat, acrisor la gust, pe care il serveau din strachina de lut, cu lingura.Sarbatoarea celor adormitiPastile blajinilor, sarbatoare populara marcata in lunea de dupa Duminica Tomii, nu are o randuiala specifica in tipicul bisericesc. Se considera ca radacina sarbatorii vine din credinta crestinilor ortodocsi in Invierea cu trupul a tuturor celor ce au adormit dintre neamurile lor, in acest fel fiind explicat si rostul parastaselor si al pomenirilor facute. Pastile blajinilor, care se mai numeste si Pastile mortilor, reprezinta in sine amintirea tuturor celor ce au adormit, fie ei pregatiti - spovediti, impartasiti si cu lumanare - sau nepregatiti. Credinciosii depun ofrande pe morminte, bocesc mortii, impart pomeni, intind mese festive in cimitir, langa biserica sau la iarba verde. Legenda populara spune ca blajinii s-ar afla intr-o lume indepartata, la varsarea Apei Sambetei in Sorbul Pamantului. Se spune, de asemenea, ca blajinii nu locuiesc in case, ci traiesc sub umbra pomilor, hranindu-se cu fructe. Ei se trag din semintia lui Sift, fiul lui Adam, si sunt oameni buni si evlaviosi. Pentru ca se roaga neincetat lui Dumnezeu, ei sunt feriti de pacate si, dupa moarte, ajung in rai, unde petrec impreuna cu sfintii. Femeile din Bucovina au obiceiul de a pastra in fiecare an cojile de la ouale folosite, albe sau rosii, si dupa ce au copt pasca, in sambata Pastilor le arunca intr-o apa curgatoare. Plutind pe ape, cojile de oua ajung in tara de la granita raiului si se transforma in oua intregi, din care mananca blajinii, fiind vestiti astfel ca a sosit timpul sa serbeze Pastile. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 21 aprilie 2012)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 742

Id: 21424

Data: Apr 21, 2012

Imagine: