Patriarhul Romaniei a predicat in Paraclisul _Sfantul GrigorieLuminatorul_ din Resedinta Patriarhala

In cuvantul de invatatura rostit pe 4 noiembrie 2012, inDuminica a XXII-a dupa Rusalii la Paraclisul Sfantul GrigorieLuminatorul din Resedinta Patriarhala Preafericitul ParintePatriarh Daniel a evidentiat invataturile ce reies din PericopaEvanghelica de la Sfantul Evanghelist Luca, de la capitolul XVI,versetele 19-31, care prezinta Pilda Bogatului nemilostiv si asaracului Lazar. Textul ne arata, in primul rand, ca dupa moartea trupului existao viata a sufletului, a spus Patriarhul Romaniei. Sufletul omului se continua dupa moartea trupului, constiintalui se lumineaza debarasandu-se de materia trupului si poatecomunica, dincolo de existenta terestra, si cu alte suflete. Vedemca sufletul dupa moarte este constient de starea in care se aflasi face deosebirea dintre existenta nefericita a iadului siexistenta fericita a raiului , a aratat Preafericirea Sa, dupacum informeaza Radio TRINITAS.Acelasi text evanghelic mai arata ca minuni precum invierea dinmorti cu trupul a unui om si revenirea lui in lume nu suntsuficiente pentru schimbarea comportamentului decazut. Ceea ce ilpoate modifica, insa, sunt rugaciunea si pocainta care inviesufletul din moartea pacatului, a mai adaugat IntaistatatorulBisericii ortodoxe Romane. Nu minunea invierii mortilor trebuie cautata, ci lucrarea deinviere a sufletului din moartea pacatului ca despartire deDumnezeu prin incalcarea voii lui Dumnezeu .Mai aflam ca, dupa trecerea din viata pamanteasca, sufletulomului simte bucurie, daca a implinit voia lui Dumnezeu, sau, incaz contrar, suferinta. Putem vedea in aceasta Evanghelie ca dupa trecerea din viatapamanteasca sufletul fiecarui om simte o bucurie daca a implinitvoia lui Dumnezeu in timpul vietii pamantesti asa cum estesufletul saracului Lazar sau un chin, o suferinta. SfintiiParinti ai Bisericii au talcuit vapaia focului din iad ca fiind omustrare permanenta a constiintei pentru relele pe care le-asavarsit omul in viata sau pentru binele pe care ar fi pututsa-l savarseasca si nu l-a savarsit. Cu alte cuvinte, foculiadului nu este un foc material, ci este vidul sau durerea vidului,neimplinirii omului ca fiinta iubitoare de Dumnezeu si de semeni.Vidul spiritual care se transforma in vapaie de foc in sensul demustrare a constiintei este lipsa iubirii milostive din suflet. Ceice in timpul vietii pamantesti au avut iubire milostiva insuflete se pot apropia de Dumnezeu cel milostiv impreuna cu dreptiicare au fost milostivi si s-au asemanat cu Dumnezeu. Iar daca omulnu a adunat iubire milostiva in sufletul sau in timpul vietiipamantesti nu poate simti bucuria si pacea sufletului in viatade dincolo de mormant. Vedem asadar ca viata dincolo de mormantdepinde de viata de pe pamant. Fericirea sau nefericirea vesnicaa omului depinde de iubirea milostiva pe care a avut-o sau a adunat-oin timpul vietii pamantesti sau de totala nepasare fata desuferinta si saracia celor din jur. Evanghelia de astazi nearata ca exista o compensatie, o dreptate a lui Dumnezeu. Candspune Avraam acestui bogat nemilostiv ‘tu ai primit cele bune aletale in timpul vietii pe pamant, iar Lazar cele rele’ siadauga ‘acum tu te chinuiesti, iar el se bucura’, vedem prinaceasta ca exista o dreptate a lui Dumnezeu si anume, ca cei cares-au bucurat de bogatie in lumea aceasta fara sa multumeascalui Dumnezeu si fara sa ajute pe cei saraci aceia nu vor mai aveabucurie in Ceruri, pentru ca le lipseste iubirea milostiva insuflet , a explicat Preafericirea Sa.Patriarhul Romaniei a mai evidentiat importanta stariiduhovnicesti a omului. Totusi, in mod surprinzator pilda aceasta cu bogatul nemilostivsi saracul Lazar nu vorbeste despre faptele rele ale bogatului sinici despre faptele bune ale saracului. In general, noi stim cacei care au facut fapte rele merg in iad, iar cei care au facutfapte bune merg in rai. Aici insa este o tacere totala. Nu sespune pentru care fapte rele bogatul a mers in iad si nici nu sespune pentru care fapte bune saracul a mers in rai ceea ceinseamna ca judecata nu s-a facut dupa fapte, ci dupa stareaduhovniceasca a sufletului in momentul trecerii lui din lumeaaceasta. Starea duhovniceasca a bogatului era total diferita destarea duhovniceasca a saracului. Nerecunostinta fata dedarurile primite de la Dumnezeu, darul vietii, bogatiile pe care leavea acest om bogat toate trebuiau sa-l indemne sa fierecunoscator lui Dumnezeu. Nepasarea si nemilostivirea fata desaracul Lazar arata ca starea lui duhovniceasca era una deautosuficienta, o existenta egoista, individualista, plina desine, bizuita pe sine si de aceea iadul incepe in sufletul omuluiinca de pe pamant ca existenta in izolare, in singuratate,in autosuficienta egoista. Iadul este in primul rand o stareduhovniceasca ca si raiul, insa iadul e o stare duhovniceasca nupozitiva, ci una a vidului spiritual. Deci, starea duhovniceasca aomului bogat si nemilostiv era una decazuta. El a cazutduhovniceste prin nerecunostinta, nepasare si nemilostivire sia coborat sufletul in cele materiale si de aceea deodata cucoborarea trupului sau in mormant a coborat si sufletul la iadfiindca bogatul nemilostiv a devenit prin nepasare si nemilostivireinuman sau subuman, sub nivelul existentei firesti a omului creatdupa chipul lui Dumnezeu cel milostiv. Saracul Lazar insa nu aveanici un bun material, dar si-a imbogatit sufletul si l-a facutbun prin multa rabdare cu nadejdea in Dumnezeu, prin multasmerenie, prin neosandire, inclusiv prin neosandirea bogatuluinemilostiv si prin nerazvratire. Niciodata nu s-a razvratit sia zis ‘Doamne, de ce eu patimesc si acela se veseleste?’ sau‘De ce eu sunt bolnav si acela e sanatos?’ In multa smereniesi multa tacere in suferinta si singuratate el si-a facutstralucitor si plin de virtuti sufletul .Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a mai precizat ca trebuie saobtinem de la Dumnezeu prin rugaciune si pocainta iubireasmerita si milostiva. Evanghelia ne arata ca nu totdeauna conteaza multimea faptelorbune, ci in primul rand starea duhovniceasca a sufletului. Dacasavarsim multe fapte bune si aceste fapte bune devin pentru noi unprilej de mandrie, starea duhovniceasca a sufletului se degradeaza,iar unii nu au ajuns sa savarseasca multe fapte bune, dar si-auimbogatit sufletul prin smerenie, prin multa rugaciune, prinlacrimile pocaintei. De pilda, monahii din manastiri nu auprilejul de a savarsi multe fapte bune in societate pentru ca eis-au retras in manastire sau in pustie, dar si-au imbunatatitviata, starea duhovniceasca a sufletului si au facut fapte buneprin rugaciunea pentru altii, nu atat prin actiuni cat prinstarea lor duhovniceasca de rugaciune pentru mantuirea lor sipentru mantuirea altora. Deci, Evanghelia pe care am auzit-o astazieste o evanghelie a starii duhovnicesti a sufletului in clipamortii si judecata se face dupa starea duhovniceasca in care seafla omul cand trece din viata aceasta la viata vesnica.Invatam asadar ca pe langa faptele bune pe care le savarsimtrebuie sa ne ingrijim si de imbunatatirea vietiiduhovnicesti prin multa rugaciune prin care noi primim noi daruliubirii milostive si smerite a lui Hristos. Dupa cum spune SfantulGrigorie Palama, ca ‘rugaciunea nu este doar lucrarea omului inrelatie cu Dumnezeu, ci si lucrarea lui Dumnezeu in sufletulomului’, pentru ca rugaciunea ca prezenta a harului lui Dumnezeuin sufletul omului schimba sufletul omului si il face asemenea luiDumnezeu. Iubirea milostiva si smerita este dar al lui Dumnezeucare se revarsa in sufletele deschise prin smerenie si rugaciunecatre Dumnezeu. Evanghelia ne indeamna insa sa fim si sensibilifata de oamenii din jur. Modul in care noi ne comportam fata decei aflati in nevoi, suferinte determina fericirea sau nefericireanoastra vesnica. De aceea, Biserica a inteles ca trebuie saajute pe cei saraci, pe cei bolnavi, pe cei singuri. A infiintatcase pentru copii orfani, pentru batrani, bolnite, farmacii,spitale. Toate acestea izvorasc din iubirea milostiva pe care odobandim prin rugaciune, prin pocainta, prin nevointa, prinrastignirea patimilor egoiste si prin eliberarea iubirii milostive,generoase, darnice din noi spre a ajuta pe semenii nostri .Duminica viitoare Biserica Ortodoxa se va afla in Duminica a XXV-adupa Rusalii.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 596

Id: 25599

Data: Nov 4, 2012

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).