Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul României a participat, astazi, 17 iunie 2014, la Palatul Parlamentului la aniversarea a 150 de ani de la înființarea Senatului.Senatul României a fost înfiintat în anul 1864, primul Presedinte fiind Mitropolitul Primat Nifon Rusaila. Între Presedintii Senatului României se numara si Mitropolitul Primat Calinic Miclescu, iar mai multi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au fost senatori în Camera Superioara a Parlamentului României pâna la venirea regimului comunist.În deschiderea Şedintei Solemne a Senatului României dedicata împlinirii a celor 150 de ani de la înfiintarea acestuia s-a intonat Imnul national, apoi au rostit alocutiuni: Presedintele Senatului, Dl. Calin Popescu Tariceanu, Dl. vicepresedinte al Camerei Deputatilor, Dl. Viorel Hrebenciuc, fostii Presedinti ai României, Domnii Ion Iliescu si Emil Constantinescu, Alteta Sa Regala Principesa Mostenitoare Margareta a României, Presedintele Academiei Române, Dl. Ionel Valentin Vlad, fostii presedinti ai Senatului, Dl. Victor Ponta, Premierul României si liderii grupurilor parlamentare din Senat.Dupa alocutiuni s-a oferit placheta aniversara la 150 ani de la înfiintarea Senatului. Între personalitatile prezente la eveniment care au primit placheta aniversara a fost si Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul României.În România, sistemul reprezentativ si legislativ modern dateaza din epoca Unirii Principatelor. Luând act de hotarârile Adunarilor (Divanurilor ad-hoc), Conferinta reprezentantilor celor sapte puteri (Marea Britanie, Franta, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman) desfasurata la Paris, a adoptat, în august 1858, o Conventie prin care se stabilea statutul social, politic, administrativ al Principatelor Unite ale Moldovei si Ţarii Românesti. Conventia prevedea si modul de alegere a membrilor Adunarii Elective, pe baza unui cens foarte ridicat.Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a elaborat o Constitutie, numita Statutul Dezvoltator al Conventiunii din 7/19 august 1858 , care a fost aprobata prin referendum-ul din mai 1864 si promulgata la 2/14 iulie. Prin acest document Parlamentul a devenit bicameral; se instituia Adunarea Electiva si Adunarea Ponderativa (Senatul). Statutul prevedea structura Corpului Ponderativ: mitropolitii tarii, episcopii eparhiilor, primul presedinte al Curtii de Casatie, cel mai vechi dintre generalii în activitate, precum si 64 de membri numiti de domnitor – jumatate dintre persoanele recomandabile prin meritul si experienta lor, iar cealalta jumatate dintre membrii Consiliilor generale ale districtelor si anume câte unul din fiecare judet. Din aceasta însiruire se poate observa ca erau avuti în vedere capii bisericii, ai justitiei si ai armatei. Categoria senatorilor numiti de domnitori provenea din rândul celor cu experienta politica si a reprezentantilor judetelor tarii. Cu alte cuvinte, o elita intelectuala si politica, a carei experienta era pusa în slujba statului român. (Informatii preluate de pe site-ul Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 727

Id: 41663

Data: Jun 17, 2014

Imagine: