Mesajul Preafericitului Parinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul aducerii la Iasi a moastelor Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, la sarbatoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, hramul Catedralei Mitropolitane din Iasi, marti, 14 octombrie 2014:Sarbatoarea Sfintei Cuvioase Maicii noastre Parascheva de la Iasi este împodobita anul acesta 2014 si cu prezenta în capitala Moldovei a moastelor Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, comemorat solemn anul acesta în întreaga tara la împlinirea a 300 de ani de la decapitarea sa la Constantinopol (Istanbul) în 15 august 1714, de Praznicul Adormirii Maicii Domnului, chiar în ziua când Domnitorul Ţarii Românesti împlinea vârsta de 60 de ani.Procesiunile cu moastele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu în ultimele luni au adunat în jurul sau zeci de mii de români din Muntenia, din Oltenia, din Ardeal, si iata, acum, la aceasta sfânta si mare sarbatoare a Sfintei Cuvioase Parascheva, aduna la Iasi, în rugaciune si pioasa veneratie, credinciosi din Moldova întreaga, din Bucovina, din Maramures, din toata România si de peste hotarele ei.Comemorarea Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu si prezenta sfintelor sale moaste în toate cele trei provincii românesti arata ca lucrarea sfintilor si darurile lor minunate, primite de la Dumnezeu, nu înceteaza dupa mutarea lor în Împaratia cea vesnica a Preasfintei Treimi, ci ele ramân permanent lucratoare, sfintitoare si roditoare în Biserica luptatoare a lui Hristos pe pamânt. Iar cultura si arta brâncoveneasca lumineaza de peste 300 de ani spiritul creator al poporului român, dupa cum darnicia voievodului în ctitorirea de locasuri sfinte inspira de peste trei veacuri generatii de crestini sa zideasca si sa împodobeasca mereu biserici si manastiri – lucrare atât de cultivata în vremurile noastre când poporul român credincios, cu multa jertfelnicie, consolideaza si înnoieste ctitorii vechi, înalta si înfrumuseteaza biserici noi, asemenea voievozilor de odinioara. De ce? Pentru ca bisericile si manastirile sunt cetati duhovnicesti de aparare a credintei, a unitatii si identitatii nationale.Credinta crestina ortodoxa neclintita a Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu si demnitatea sa de român iubitor de Ţara si Neam au sustinut, au întarit si au încurajat multe constiinte românesti de-a lungul timpurilor grele, mai ales în vremea prigoanei comuniste. Lumina demnitatii românesti a Martirilor Brâncoveni îi ajuta si azi pe multi sa pastreze dreapta credinta, îndeosebi pe cei strâmtorati de împrejurari potrivnice sau ispititi de avantaje materiale, de mirajul unei vieti confortabile sau de obtinerea unor demnitati trecatoare.Prezenta în Moldova a moastelor Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, dupa ce ele au poposit cu zece zile în urma în Transilvania, ne arata ca si astazi, la 300 de ani de la încununarea sa ca martir, el lucreaza nevazut, dar real, la promovarea unitatii neamului românesc.Inspirat de idealul primei uniri a celor trei mari provincii românesti, realizata de Mihai Viteazul în luna mai a anului 1600, Constantin Voda Brâncoveanu a lucrat cu multa întelepciune si diplomatie la realizarea mai temeinica a idealului marelui sau înaintas, însa nu prin actiuni militare, ci prin credinta si cultura, dar si prin legaturi de familie sau de prietenie.El a cultivat si consolidat unitatea limbii române prin sustinerea introducerii ei în Biserica si în administratie, prin sprijinirea celor cinci tipografii care au functionat în vremea sa, si de sub teascurile carora au iesit multe carti de slujba, de spiritualitate si de învatatura teologica în limba româna, începând cu cel mai important monument al limbii noastre literare vechi, Biblia de la Bucuresti, din 1688. Acestea, circulând deopotriva în Muntenia si Dobrogea, în Oltenia si Banat, în Transilvania si Maramures sau în Moldova si Bucovina au avut un rol imens în pastrarea si cultivarea unitatii nationale. La traducerea Bibliei de la Bucuresti au contribuit, pe lânga fratii munteni Radu si Şerban Greceanu, si ierarhi moldoveni ca Mitrofan al Husilor si Dosoftei al Moldovei.Cu Moldova, Constantin Voda Brâncoveanu a avut si relatii strânse, de familie, motivate nu doar prin ratiuni politice de stat, ci si prin constiinta vie a fratietatii si unitatii de limba, de cuget si simtire a românilor din vecinatate.Astfel, Stanca, prima dintre fiicele lui Brâncoveanu, s-a casatorit la 1 noiembrie 1692 cu principele Radu, fiul domnitorului moldovean Ilias Alexandru Voda, ultimul Musatin.Maria, cea de-a doua fiica a lui Brâncoveanu, s-a casatorit, la 5 noiembrie 1693, cu principele Constantin Duca (Duculet), fiul domnitorului Gheorghe Duca al Moldovei, si a devenit Doamna Moldovei în timpul domniei sotului ei, între anii 1693-1695 si mama pruncului Şerban Constantin.Ancuta, o alta fiica a lui Brâncoveanu, s-a casatorit, în anul 1705, cu postelnicul Nicolae Ruset (Rosetti), fiul vestitului vistiernic moldovean Iordachi Ruset, din familia domnitorului Moldovei Antonie Ruset.Constantin, fiul cel mare al lui Brâncoveanu, s-a casatorit în anul 1706 cu Anita, fiica stolnicului Ioan Bals din Moldova.Ştefan, al doilea fiu al lui Brâncoveanu, s-a casatorit în luna februarie a anului 1709 cu Balasa, fiica lui Ilie Cantacuzino sin Iordache Cantacuzino, vistierul din Moldova.Radu, al treilea fiu al Sfântului Constantin Brâncoveanu, s-a logodit cu Maria, fiica lui Antioh Voda Cantemir, în primavara anului 1714. Însa moartea sa martirica, în 15 august 1714, la Istanbul, împreuna cu tatal sau si cu cei trei frati ai sai, avea sa-i schimbe asteptata cununa a nuntii cu o alta cununa, si anume cununa muceniciei.În anul 1703, marele vizir al Portii Otomane a oferit lui Constantin Brâncoveanu si tronul Ţarii Moldovei, însa acesta a refuzat propunerea, cu un profund simt al smereniei si al responsabilitatii, cunoscând povara demnitatii de domnitor al unei tari crestine, aflate sub stapânire otomana. De aceea, a preferat prietenia cu Moldova în locul domniei în Moldova.Nascut în anul 1654, sub semnul mortii violente a tatalui sau Matei, numit „Papa” Brâncoveanu, ucis de mercenarii seimeni rasculati, pe când el avea vârsta de un an, Constantin Brâncoveanu a fost crescut de rude si a primit, împotriva vointei sale, domnia Ţarii Românesti ca pe o cruce. În acest sens, Domnitorul Constantin Brâncoveanu scria oarecum profetic Ţarului Petru cel Mare al Rusiei, chiar la începutul domniei sale la Bucuresti, aceste cuvinte: “Slujba mea este sa îndur nevoile si sa rabd napastele si chiar sa-mi vars sângele în numele lui Hristos si al Domnului nostru Dumnezeu, pentru credinta”.Într-o lume de o instabilitate politica înfricosatoare, când în timp de 25 de ani la Istanbul s-au perindat 4 sultani si 23 de viziri, iar în Moldova s-au succedat 11 domnii si 8 caimacamii, Dumnezeu i-a daruit Sfântului Constantin Voda Brâncoveanu o domnie stabila si lunga de un sfert de veac. El a avut împreuna cu sotia sa, Doamna Maria Brâncoveanu, 11 copii (patru fii si sapte fiice), stralucitori prin educatie si neclintiti în credinta, fiind un model de familie crestina.Sprijinitor al lucrarii Bisericii din tara lui, protector al Ortodoxiei oprimate din Imperiul Otoman, sustinator si ocrotitor al românilor ortodocsi din Transilvania asediata de prozelitism eterodox, ctitor de biserici si mânastiri, patron generos al artei, culturii, tiparului si scolii, diplomat iscusit si întelept în apararea si promovarea pacii, Sfântul Constantin Brâncoveanu ramâne pentru toti românii de pretutindeni un model de smerenie în fata lui Dumnezeu, de demnitate înaintea oamenilor, de fermitate neclintita în credinta, de fidelitate în familie, de conducere înteleapta în fruntea tarii, în societate si în relatiile cu alte popoare. Iar toate aceste virtuti ale sale au fost încoronate cu nevestejita cununa cereasca a muceniciei sau a martiriului, pentru care Biserica l-a trecut în rândul sfintilor din calendar, în anul 1992.Iata, iubiti pelerini, de ce Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu poposeste, în aceste zile ale pelerinajului moastelor sale prin tara, si la Iasi, în capitala Moldovei, la sarbatoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Acesti doi mari sfinti, desi au trait în locuri si timpuri diferite, au avut totusi în comun credinta puternica, unita cu iubirea jertfelnica pentru Hristos si pentru Biserica Sa, aratate mai ales în multa rugaciune, milostenie si îndelunga rabdare.Iubiti pelerini,Traim astazi momente deosebite de binecuvântare si bucurie duhovniceasca, pe care Duhul Sfânt, pentru rugaciunile Sfintei Cuvioase Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, le daruieste pelerinilor si prin venirea moastelor Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu la Iasi.În aceste zile de mare sarbatoare si comuniune sfânta în jurul Sfintilor lui Dumnezeu, va felicitam pe toti cei prezenti la sarbatoarea Sfintei Cuvioase Parascheva si ne rugam Preamilostivului Dumnezeu sa va rasplateasca evlavia si osteneala, râvna si darnicia, cu darurile Sale ceresti, bogate si netrecatoare, cu sanatate si fericire, cu pace si bucurie, cu ajutor în familia si în activitatea dumneavoastra, cu ani multi si binecuvântati, pentru a spori în credinta si în iubire frateasca, în sfintenie si fapte bune, spre slava Preasfintei Treimi, bucuria sfintilor si dobândirea mântuirii. Amin.† DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 614

Id: 44706

Data: Oct 14, 2014

Imagine: