Maine incepe Postul Craciunului. Incepand cu ziua de 15 noiembrie pana la 24 decembrie, inclusiv, crestinii se pregatesc pentru marele praznic al Nasterii Domnului. Din punct de vedere calendaristic, acesta este primul post din cele patru de durata ale anului bisericesc, dat fiind faptul ca anul liturgic incepe la 1 septembrie. Dureaza 40 de zile, iar ca importanta este al doilea dupa Postul Sfintelor Pasti. Ca fel de postire, este mai usor decat Postul Pastilor, asemanandu-se postului de vara, al Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Totodata, perioada Postului Craciunului este strans legata de numeroase traditii ale poporului roman, informeaza cotidianul Ziarul Lumina .Ziua de 14 noiembrie este mentionata in calendarul ortodox drept Lasatul secului pentru Postul Craciunului. Cele 40 de zile de post ce urmeaza amintesc de aceeasi perioada petrecuta de Moise pe Muntele Sinai inainte de primirea Tablelor Legii. Asemenea celor din Vechiul Testament, noi, crestinii, avem datoria de a ne pregati, prin post si rugaciune, pentru primirea Mantuitorului Hristos, Cel ce Se naste din Sfanta Fecioara Maria. Inca din secolele IV-V, Parintii Bisericii amintesc de Postul Nasterii Domnului, insa cu durata diferita. Fericitul Augustin il mentioneaza, iar episcopul Leon cel Mare al Romei (440-461) a rostit noua cuvantari despre acest post, numit postul din luna a zecea. Uniformizarea se va face in anul 1166, cand, la Sinodul de la Constantinopol, sub presedintia patriarhului Luca Hrisoveghi, se va stabili ca durata Postului Nasterii Domnului sa fie de 40 de zile, de la 15 noiembrie la 24 decembrie. Intrucat acest post inchipuie timpul Vechiului Testament, cantarile liturgice randuite se caracterizeaza prin numeroase profetii mesianice si cuvinte despre implinirea fagaduintei Rascumparatorului.Acest post pregateste marele praznic al Nasterii Domnului, prilej de bucurie pentru intreaga crestinatate. Felul postirii sta in legatura tocmai cu acest moment, unul dintre cele mai fericite din istoria mantuirii. Perioada de toamna tarzie gaseste camarile gospodinelor incarcate de alimente conservate, iar Biserica a randuit ca, in fiecare sambata si duminica pana la 20 decembrie (pomenirea Sfantului Ignatie Teoforul), precum si la fiecare sfant cu priveghere, praznuit in aceasta perioada, sa se dezlege la peste, untdelemn si vin, asemenea si la praznicul imparatesc al Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie), in orice zi ar cadea. Intre sfintii ale caror sarbatori sunt anul acesta prilej de dezlegare la peste, in cursul saptamanii, amintim: Sfantul Apostol Andrei (30 noiembrie), Sfantul Cuvios Gheorghe de la Cernica (3 decembrie), Sfanta Mucenita Filofteia de la Curtea de Arges (7 decembrie) si Sfantul Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie). In perioada 20-24 decembrie, postul va deveni mai aspru.Sarbatoarea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului reprezinta, din punct de vedere istoric, unul dintre primele evenimente cursive care au dus la Nasterea Mantuitorului. Sfanta Fecioara este afierosita Domnului, pe un drum ce o va face vrednica a fi Nascatoare de Dumnezeu. Incepand cu aceasta sarbatoare, la strana se canta, la slujba Utreniei, Catavasiile Nasterii Domnului, pana la data de 30 decembrie, inclusiv.La 30 noiembrie este pomenit Sfantul Apostol Andrei, Ocrotitorul Romaniei. Sfantul care a propovaduit Evanghelia lui Hristos pana in partile noastre a dat nastere la numeroase traditii pastrate pana astazi in folclorul romanesc, inclusiv un frumos colind. Sarbatoarea Sfantului Ierarh Nicolae, pomenit de Biserica la 6 decembrie, are o istorie aparte. In seara dinaintea praznicului, copiii isi pregatesc incaltamintea, asteptand daruri de la Mos Nicolae. Pentru cei cuminti, este aducator de cadouri, iar celor neastamparati le aduce o nuia. Asocierea Sfantului Ierarh Nicolae cu cadourile aduse celor mici are origini in cultul inchinat sfantului in Olanda, ca ocrotitor al orasului Amsterdam. De Sinter Niklaas - numele sfantului in olandeza - pantofii copiilor erau umpluti cu cadouri. Aceasta imagine a prins la majoritatea popoarelor si cultelor, drept sarbatoare a copiilor. In secolul al XX-lea, o companie producatoare de bauturi racoritoare produce, probabil, cea mai importanta campanie publicitara care a existat vreodata: Sinter Niklaas devine Santa Claus. Din ratiuni comerciale, Sfantul Nicolae nu mai este prezentat ca arhiepiscop al Mirelor Lichiei, cu vesminte, mitra si carja arhiereasca, ci ca un batranel vesel cu barba alba, imbracat in mantie rosie, cu margini albe din blana. In traditia romaneasca, numele sarbatorii a dat si numele caracterului care imparte cadouri in seara de Ajun: Mos Craciun.Odata cu inceputul Postului Craciunului, crestinii se aduna si repeta colinde. Cei dintai colindatori ai primului Craciun au fost ingerii, care, potrivit Sfantului Evanghelist Luca, la Nasterea Domnului cantau: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu, si pe pamant pace, intre oameni bunavoire!. Colindul romanesc are atat motive religioase (Sfanta Treime, facerea lumii, caderea in pacat, Maica Domnului, Buna Vestire, Nasterea Domnului), cat si elemente profane (colinda gazdei, colinde pentru flacau, pentru fecioara, pentru tinerii casatoriti, pentru prunci, pentru vaduva sau pentru batrani). La romani, colindul reprezinta un liant intre generatii, pastrat, parca, mai fidel decat la oricare alt popor. Colindatorii sunt mesageri ai lui Dumnezeu: vin cu pace, indeamna la nadejde, ureaza sanatate si fericire si vestesc mantuirea. Asa se explica deosebita cinste cu care sunt intampinati de gospodari. Mitropolitul de fericita pomenire Antonie Plamadeala afirma ca autorii cuvintelor colindelor sunt necunoscuti, iar poporul credincios a gasit cuvintele si melodiile cele mai potrivite, care se prind asa de usor, se invata atat de usor, se transmit atat de usor de la o generatie la alta, tocmai pentru ca au reusit sa prinda cuvintele in cele mai adecvate melodii care raspund sensibilitatii noastre celei mai adanci. Cuvintele provin din teologia Nasterii Domnului, iar melodiile vin din geniul poporului nostru.In ziua de 24 decembrie, inainte de Craciun, se ajuneaza pana la ora Ceasului al IX-lea. Apoi se obisnuieste a se consuma grau fiert amestecat cu miez de nuca, fructe si miere, amintind de postul proorocului Daniel si al celor trei tineri in Babilon, care, desi erau hraniti cu seminte, s-au aratat mai frumosi decat cei hraniti cu multe desfatari. Potrivit pr. prof. dr. Nicolae Necula, in ziua respectiva, in multe parti din tara se face si pomana cu asemenea grau fiert, ducandu-se pe la casele rudelor si ale celor nevoiasi, impreuna cu foite subtiri ca de placinta coapte, in care se infasoara miez de nuca amestecat cu zahar sau miere. Ele se numesc «scutecele» Mantuitorului. Ajunarea din aceasta zi aminteste de postul din perioada primara a crestinismului, cand catehumenii ajunau in seara dinaintea Craciunului, urmand a primi pentru prima oara Sfanta Taina a Euharistiei.Despre pregatirea credinciosilor pentru marele praznic al Nasterii Domnului ne-a vorbit pr. prof. drd. Vasile Dumitrescu, de la Seminarul Teologic Sfantul Voievod Neagoe Basarab din Curtea de Arges: Momentul intruparii Fiului lui Dumnezeu a fost trait cu mare intensitate de intreg cosmosul impodobit de Dumnezeu cu energii minunate, create, dar capabile sa primeasca lucrarea nevazuta a energiilor necreate ale harului dumnezeiesc. De aceea, Sfantul Ioan Teologul spune ca «intru ale Sale a venit». In acele clipe minunate lumea a trait o simfonie cosmica. Naturalul si supranaturalul s-au impletit spre slava lui Dumnezeu si pentru pacea celor de pe pamant. Ingerii au cantat, pastorii s-au inchinat, faptura a oferit gazduire si caldura, magii au unit bogatia lumii cu filosofia vremii si au prosternat-o la picioarele Cuvantului ce era dintru inceput la Dumnezeu si care era Dumnezeu. Numai in acest context poate fi inteles Postul Craciunului, ca participare personala prin jertfa la bucuria Intruparii Domnului. Postul Nasterii Domnului se vadeste ca o perioada de pregatire pentru intalnirea tainica, dar reala, cu Hristos, Pruncul din Betleem. Citim, meditam, ne rugam, ne impacam cu semenii si cu intreg cosmosul, ne spovedim si ne impartasim cu Trupul si Sangele Domnului, intr-o atmosfera minunata de iarna, cu foc in soba si glasuri de colindatori pe la ferestre. Reinnodam sirul anilor incarcati de traditii ortodoxe si biruim duhul lui halloween si valentine’s day.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1117

Id: 3312

Data: Nov 14, 2009

Imagine: