Predica Preafericitului Parinte Patriarh Daniel la Duminica a IV-a dupa Rusalii

Iubirea lui Hristos trezeste in pagani credinta milostivaDuminica a IV-a dupa Rusalii. (Vindecarea slugii sutasului)Matei 8, 5-13. In vremea aceea, cand a intrat Iisus in Capernaum, iata ca s-a apropiat de Dansul un sutas, rugandu-L si graind: Doamne, servitorul meu zace in casa bolnav, cumplit chinuindu-se. Iisus i-a zis: voi veni si-l voi tamadui. Dar sutasul, raspunzand, a zis: Doamne, eu nu sunt vrednic ca sa intri sub acoperisul meu, ci zi numai cu cuvantul si se va tamadui servitorul meu; caci si eu sunt om sub stapanirea altora si am sub mine ostasi, si-i zic acestuia: du-te, si se duce; si celuilalt: vino si vine; si servitorului meu zic: fa aceasta, si face. Auzind acestea Iisus s-a minunat si a zis celor care veneau dupa Dansul: adevarat va spun voua: nici in Israel nu am gasit atata credinta. Drept aceea va spun ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si se vor odihni cu Avraam, cu Isaac si cu Iacob, in imparatia cerurilor; iar fiii imparatiei vor fi izgoniti in intunericul cel mai din afara, acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor. Şi i-a zis Iisus sutasului: du-te, si dupa cum ai crezut, fie tie! Şi s-a tamaduit servitorul lui in ceasul acela. † DANIEL,Patriarhul Bisericii Ortodoxe RomaneEvanghelia Duminicii a IV-a dupa Rusalii ne relateaza cum Mantuitorul Iisus Hristos a vindecat in Capernaum pe servitorul unui sutas sau centurion roman. Aceasta minune este plina de intelesuri duhovnicesti, avand un caracter profund caritativ sau filantropic si in acelasi timp un caracter misionar. Vindecarea unui om bolnav de alt neam decat evreu si de alta religie decat cea iudaica are un caracter misionar simbolic, si anume ea prevesteste faptul ca Evanghelia Mantuitorului Iisus Hristos va fi propovaduita in tot Imperiul Roman, si la toate popoarele pentru ca Dumnezeu iubeste pe toti oamenii. Mantuitorul Iisus Hristos arata acum ucenicilor Sai ca poate descoperi credinta puternica si in alte popoare decat in poporul evreu. Sutasul reinchipuie diferitele etnii care vor crede in HristosMantuitorul Iisus Hristos, vazand credinta mare a sutasului, zice: 'Adevarat zic voua ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov in Imparatia cerurilor' (Matei 8, 11). Aceasta profetie a Mantuitorului Iisus Hristos nu se va implini candva, intr-un viitor indepartat, ci incepe a se implini chiar acum, cand Mantuitorul lauda credinta sutasului roman. Acest sutas sau centurion facea parte din trupele de ocupatie ale Ţarii Sfinte. Sutasul roman era, prin traditie, un politeist: romanii se inchinau la mai multi zei, dar printre ei s¬au gasit si oameni care admirau invatatura si Persoana Mantuitorului Iisus Hristos. Vazand sau auzind de minunile Lui, si intelegand invatatura Lui minunata, multi dintre pagani au crezut in El. Deci, sutasul din Evanghelia de astazi preinchipuie etniile sau popoarele, altele decat poporul lui Israel, care vor veni la Hristos, vor crede in El si se vor mantui. De aceea zice Mantuitorul ca 'vor veni multi de la rasarit si de la apus, de la miazazi si miazanoapte si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov in Imparatia cerurilor'. Asadar, vor crede in El si se vor mantui multi oameni pe care evreii ii considerau necurati si necredinciosi. Iar 'fiii imparatiei, spune Mantuitorul, vor fi aruncati in intunericul cel mai din afara' (Matei 8, 12), adica cei care desi se considera popor ales, dar nu cred in El, aceia se vor lipsi de comuniunea vesnica cu Hristos in Imparatia cerurilor.Iubirea milostiva fata de cel bolnav intareste credinta sutasului ca Iisus poate vindeca pe servitorul sauVedem ca, desi sutasul este mai mare peste 100 de soldati, si poate sa schimbe un soldat bolnav cu un soldat sanatos, totusi el este preocupat de sanatatea servitorului sau credincios cand acesta s-a imbolnavit. In fata Mantuitorului Iisus Hristos, sutasul exprima suferinta servitorului care nu poate cere el direct Mantuitorului sa-l vindece. Un centurion roman acorda atata atentie unui servitor al sau, incat bunatatea sa si credinta sa sunt laudate de Mantuitorul in auzul tuturor. Acest sutas este un om bun la suflet, un om milos, un om plin de compasiune, adica patimeste impreuna cu cel bolnav, sufera impreuna cu cel suferind. Iar aceasta bunatate milostiva a lui ii da curaj sa mearga la Mantuitorul Iisus Hristos, despre Care a auzit ca a vindecat o multime de bolnavi, si sa-I ceara vindecarea servitorului sau. Valoarea persoanei umane este mai presus de orice rang si stare a vietiiBunatatea milostiva a acestui sutas roman fata de servitorul lui, solidaritatea lui cu omul aflat in suferinta, ne arata ca dincolo de ranguri diferite, de functii diferite in societate, si stari ale vietii, ceea ce conteaza in primul rand este demnitatea umana, valoarea fiecarui om in fata lui Dumnezeu, valoarea fiecarei fiinte umane, chiar si atunci cand omul nu mai poate fi eficient, cand nu mai este activ sau productiv din cauza bolii ori a varstei prea inaintate.In fata bolii care il chinuia pe servitorul sau, sutasul nu poate face nimic: el nu are capacitatea de a schimba starea de boala a servitorului sau intr-una de sanatate deplina. Dar merge la Iisus, Doctorul sufletelor si al trupurilor, Vindecatorul Care face minuni. Vazand grija stapanului fata de sluga sa – nu este vorba aici despre grija unei slugi fata de stapanul sau, ci de grija stapanului fata de sluga –, Mantuitorul ii spune: Voi veni si il voi vindeca (Matei 8, 7). La bunatatea sutasului, raspunde si Hristos Domnul cu bunatate, vazand rugamintea sutasului, nu pentru el insusi, ci pentru altcineva, care nu ii este ruda si nici superior, ci un simplu subordonat. Insa in momentul in care sutasul aude ca Mantuitorul Iisus Hristos are intentia sa vina in casa lui, Ii spune indata: 'Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu' (Matei 8, 8), adica sub acoperisul casei, al locuintei in care el locuia de obicei. Probabil pentru ca sutasul roman stia ca orice evreu care intra in casa unui pagan trebuie sa suporte critica sau vorbirea de rau a celorlalti evrei, intrucat acestia considerau ca romanii, fiind de alta credinta, sunt nedemni de a fi vizitati. Din cuvintele sutasului se vede ca el nu se considera vrednic de o cinste atat de mare, si anume ca Iisus Hristos Domnul sa intre in casa lui. De aceea, a zis: 'Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu'. Cand I-a zis lui Iisus: 'Doamne, nu sunt vrednic', sutasul L-a marturisit deja pe Iisus ca fiind Domnul sau Stapanul vietii.Cuvantul lui Hristos ridica din boala si din moarte si daruieste viataEvanghelia ne arata ca, pe langa marea virtute a bunatatii sale sufletesti, acest sutas are si o alta mare virtute, anume smerenia. Desi este comandant peste 100 de soldati, desi reprezinta puterea stapanitoare a Romei peste Ţara Sfanta, sutasul se smereste, zicand: 'Nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu, ci zi numai cu cuvantul si se va vindeca sluga mea' (Matei 8, 8) si motiveaza: 'Şi eu sunt sub stapanire (adica sunt subordonat cuiva, n.n.) si am sub stapanirea mea ostasi si ii spun acestuia: Du-te, si se duce; si celuilalt: Vino, si vine; si slugii mele: Fa aceasta, si face' (Matei 8, 9). Pornind de la puterea mobilizatoare a cuvantului, care pune in miscare persoana, sutasul, de fapt, vrea sa exprime gandirea sa privind puterea vindecatoare a lui Iisus: 'Şi Tu, Care esti Stapan peste viata si sanatatea oamenilor, pentru ca esti vindecator, pentru ca ai vindecat o multime de oameni, poti spune doar un cuvant de la distanta si servitorul meu se poate vindeca'. Insa, desi sutasul vorbeste despre puterea mobilizatoare a cuvantului sau, de stapan peste o suta de soldati, totusi el recunoaste ca nu are putere vindecatoare asupra trupului omenesc. Daca trupul este bolnav si paralizat, cuvantul sutasului nu poate schimba starea de boala a trupului servitorului sau, deoarece cuvantul lui este eficient si mobilizator numai cand persoana umana este sanatoasa. Din acest motiv, sutasul cere Mantuitorului cuvant vindecator. Prin aceasta, sutasul marturiseste indirect ca Mantuitorul nu este un om obisnuit ca toti oamenii, ci El are o putere in plus, alta decat cuvantul uman mobilizator. Hristos Domnul are cuvant vindecator si datator de viata. Cuvantul vindecator al lui Hristos este cuvant ridicator: il ridica pe om din starea de boala la starea de sanatate, si din starea de imobilitate la starea de mobilitate, din moarte la viata, din pacat la sfintenie. Auzind acest mod de a gandi, care era, de fapt, si o marturisire a puterii Sale dumnezeiesti de catre sutas, Mantuitorul spune: 'Nici in Israel nu am gasit atata credinta' (Matei 8, 10). Mantuitorul descopera o credinta puternica la un om de alt neam si de alta credinta decat neamul lui Israel. De fapt, sutasul si-a abandonat paganatatea lui, pentru ca era nefolositoare, ineficienta, si s-a apropiat de Mantuitorul Iisus Hristos, pe Care L-a marturisit ca fiind vindecator, datator de sanatate si viata. Cand Mantuitorul Iisus Hristos constata ca sutasul pagan recunoaste ca El este Dumnezeu-vindecator, descopera tuturor a treia mare virtute a sutasului, si anume: credinta lui profunda ca Iisus Hristos este Domnul sau Stapanul vietii, este Dumnezeu. De fapt, acest sutas a marturisit dumnezeirea Mantuitorului Iisus Hristos, Care daruieste viata si sanatate. De aceea, Mantuitorul i-a implinit cererea sutasului, zicand: 'Du-te, fie tie dupa cum ai crezut. Şi s-a tamaduit servitorul lui in ceasul acela' (Matei 8, 13). Astfel, Mantuitorul Iisus Hristos, prin cuvantul Sau vindecator, mantuitor, ridicator, datator de sanatate, de viata si bucurie, a vindecat pe servitorul sutasului. Evanghelia ne arata cat de mult pretuieste Hristos Domnul bunatatea sufleteasca, smerenia si credinta puternica ale sutasului, si rasplateste aceste virtuti ale lui cu bucuria vindecarii servitorului pentru care el s-a rugat ca Iisus sa¬-l vindece.Sa nu ne rugam numai pentru noi insine, ci si pentru altiiEvanghelia de azi ne arata si importanta rugaciunii pentru altii, mai ales cand oamenii sunt atat de bolnavi, incat nici nu mai pot merge si nici nu mai pot exprima suferinta lor grea si coplesitoare. Avand dragoste smerita si milostiva pentru semenii lor, oamenii cu adevarat credinciosi se fac glasuri ale durerii celor care nu isi mai pot exprima suferinta, se fac rugatori nu numai pentru sanatatea lor, ci si pentru sanatatea si mantuirea semenilor lor. In acest sens, putem spune ca Biserica a invatat mult de la sutasul din Evanghelia de astazi si de la altii asemenea lui, si anume sa nu ne rugam numai pentru noi insine, ci si pentru toti bolnavii, pentru toti cei suferinzi, pentru cei care stiu sa se roage si pentru cei ce nu mai stiu sa se roage, pentru cei care pot si pentru cei ce nu mai pot sa se roage ei insisi, pentru cei care pot sa se apropie de Mantuitorul Hristos, venind la biserica, si pentru cei ce nu mai pot veni la biserica, ci zac in pat, fie in propria casa, fie in spital, fie in case de batrani. Intrucat rugaciunea pentru altii este vindecatoare de suferinta si singuratate, Biserica ne cheama la toate rugaciunile si slujbele ei pentru cei bolnavi, precum si la ajutorarea bolnavilor.Evanghelia de azi ne indeamna sa inmultim rugaciunea pentru cei bolnavi, pentru cei suferinzi, sa ii vizitam pe cei care nu se mai pot deplasa, sa le alinam suferinta prin prezenta noastra iubitoare si rugatoare, milostiva si ajutatoare langa ei, deoarece, chiar daca prin rugaciunile noastre nu se vindeca bolnavii imediat, in chip miraculos, totusi aceste rugaciuni ajuta mult sufletul lor, alina suferinta lor si intaresc iubirea frateasca intre cei bolnavi si cei sanatosi.Vindecam sau ranim prin cuvinte?Foarte adesea, la suferinta bolii se adauga suferinta singuratatii. Cuvantul omului milostiv care viziteaza pe cei suferinzi si se roaga pentru ei este, intr-o anumita masura, vindecator de suferinta si singuratate, chiar daca nu poate intotdeauna sa fie si vindecator de boala trupeasca. Sunt oameni care au ajuns la deznadejde, iar fiindca nu era nimeni langa ei sa le spuna cuvant de incurajare, unii au murit inainte de vreme, au murit 'de inima rea', cum se spune in popor. Unii si¬au pus capat zilelor pentru ca in clipe de deznadejde si de singuratate nu au primit un cuvant intaritor care sa le schimbe starea sufletului lor, sa le dea curajul de-a trai, puterea de a-¬si purta crucea vietii. Sutasul din Evanghelia de astazi ne vorbeste despre puterea cuvantului mobilizator, dar cere de la Iisus cuvantul Sau vindecator, datator de sanatate si aducator de bucurie.De aceea, trebuie sa folosim cu toata responsabilitatea cuvantul, deoarece cuvantul poate rani sau poate vindeca sufleteste. Un cuvant greu spus cuiva il raneste sufleteste, iar un cuvant bun spus cuiva ii poate vindeca rani ascunse si schimba stari sufletesti. Sunt o multime de oameni care au fost raniti sufleteste in copilarie, in tinerete sau in vreme de incercare, iar rana lor se vindeca foarte greu, mai ales daca cel care a ranit pe cineva nu isi cere iertare de la el si nu isi schimba atitudinea fata de el si nu se roaga pentru el. Deci cuvantul poate rani, dar cuvantul poate si vindeca: un cuvant bun, de incurajare, un cuvant de imbarbatare, un cuvant de pretuire adresat celui care a fost ranit, celui care a fost umilit poate sa ii schimbe starea sufleteasca, relatia lui cu semenii si modul sau de a trai viata. De aceea, trebuie sa ne gandim nu numai la bolnavii imobilizati la pat, ci si la cei care sufera pentru ca sunt raniti sufleteste. Sa ne gandim cum folosim cuvintele: ranim sau vindecam prin cuvinte? Dispretuim sau pretuim? Coboram sau ridicam pe semenii nostri prin cuvinte? Indreptam sau indepartam cand facem observatie oamenilor folosind cuvantul? Evanghelia de astazi ne cheama sa folosim cuvantul doar pentru a vindeca, pentru a ridica, pentru a indrepta, pentru a ajuta, pentru a intari comuniunea oamenilor cu Dumnezeu si intreolalta, spre slava Preasfintei Treimi si spre a noastra mantuire. Amin! (Articol publicat in Lumina de Duminica din data de 16 iunie 2010).

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 3311

Id: 7280

Data: Jun 21, 2010

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).