Postul Nasterii Domnului sau al Craciunului, precum si celelalte posturi rânduite în Biserica, ofera crestinilor posibilitatea curatirii duhovnicesti. Acesta închipuie ajunarea de patruzeci de zile a Prorocului Moise si postul patriarhilor din Vechiul Testament. Dupa cum aceia asteptau venirea lui Mesia cu post si rugaciune, asa se cuvine sa astepte crestinii si sa întâmpine prin ajunare pe Cuvântul lui Dumnezeu nascut din Fecioara Maria.În ziua Sfântului Apostol Filip, adica pe 14 noiembrie, este Lasatul secului pentru Postul Nasterii Domnului, care începe la 15 noiembrie si se termina la 25 decembrie. Despre semnificatiile postului si despre roadele pe care el le aduce în inimile si sufletele celor care postesc ne-a vorbit arhim. Clement Haralam, de la Manastirea Antim din Bucuresti. „Acum, la începutul Postului Craciunului, sa reflectam putin la ceea ce este postul ca stare si îndeletnicire crestineasca. Post înseamna abtinere. Mai întâi abtinere de la anumite mâncaruri în vederea parcurgerii unui timp rezervat pentru post. De la masa nu trebuie sa te scoli flamând, dar nici satul. În perioadele de post cel care nu posteste cu adevarat poate sa se lacomeasca la anumite alimente sau mâncaruri care sa-i pricinuiasca vatamare corporala si sufleteasca. Abtinere mai înseamna a nu-ti îngadui savârsirea de fapte imorale, pronuntarea cuvintelor nepotrivite, anumite gesturi care întineaza constiinta si curatia sufleteasca, care robesc inima, încarca memoria cu imagini, fapte sau cuvinte nefolositoare, gesturi si cuvinte care ne pericliteaza mântuirea, onoarea, cinstea de persoana si de crestin-ortodox“, a spus arhim. Clement Haralam. Postul Nasterii Domnului este unul mai usor si prevede mai multe dezlegari. Totusi, intrarea în post se face prin înfrânare de la lucrurile pamântesti îngaduite, spre a dobândi mai deplin harul lui Hristos si chiar pe El Însusi, prin Sfânta Împartasanie. „Foarte multi dintre credinciosii ortodocsi nesocotesc posturile sau le reduc cât mai mult cu putinta. De asemenea, folosirea expresiei «Nu ceea ce intra în gura spurca pe om, ci ceea ce iese din gura, aceea spurca pe om» (Matei 15, 11) - aceasta este doar o justificare si nu are temei pentru suprimarea sau reducerea postului. Mai mult, Domnul nu S-a referit la post când a spus aceste cuvinte, ci afirmatia apare într-un context în care fariseii si carturarii îi acuzau pe Ucenicii lui Hristos de calcarea datinei batrânilor prin faptul ca nu-si spala mâinile înainte de masa. Asadar, cuvintele citate nu se refera la post, iar Mântuitorul nu neaga valoarea postului prin aceste cuvinte, ci doar pretinsa valoare religioasa a unei simple reguli de igiena corporala. Daca ne ducem cu mintea la începutul activitatii Mântuitorului, observam ca Domnul Şi-a început misiunea publica postind 40 de zile, ceea ce în istoria mântuirii putini au putut împlini“, a aratat arhim. Clement Haralam.

Abtinere de la mâncaruri si un efort spre virtute

Postul face parte din mijloacele de cultivare si desavârsire ale sufletului, fiind inseparabil de alte virtuti si acte crestinesti, ca de exemplu: rugaciunea, cainta, smerenia, milostenia etc. El slabeste, atenueaza sau chiar stinge puterea patimilor si a instinctelor, constituind o forma sau un auxiliar al sârguintei continue spre desavârsire. Numai atunci este postul desavârsit, când abtinerea de la mâncarurile de dulce este unita cu efortul spre virtute si spor duhovnicesc, cu încordarea vointei spre purificarea sufletului, spre alungarea gândurilor si a dorintelor pacatoase, spre înfrânarea de la raul moral, pacatul, a continuat parintele arhimandrit.

„Prin postul adevarat depasim conditiile vietii pamântesti“

Atunci când ne pregatim de Postul Mare, Biserica ne pune înainte modele de vietuire crestineasca pe toti barbatii si femeile care, prin multe nevointe si osteneli, au trait în cuviosie. Aceasta pentru ca prin pomenirea lor sa intram cu mai mult curaj în marea lupta a postului. Înainte de Postul Nasterii Domnului pregatirea noastra se face în alt fel. „Postul Craciunului nu este precedat de cântari si lecturi specifice, totusi, în doua duminici premergatoare postului si în alte doua duminici dupa începerea postului, prin pericopele evanghelice, care se citesc la Sfânta Liturghie, suntem îndemnati sa folosim bunurile materiale pentru a dobândi Împaratia cerurilor, si aceasta prin ajutorarea aproapelui, care poarta chipul lui Hristos. Acestea sunt: Pilda bogatului nemilostiv; Pilda samarineanului milostiv; Pilda bogatului caruia i-a rodit tarina si Pilda dregatorului bogat. Mântuitorul nu a lasat niste reguli dupa care sa ne organizam perioadele de post, ci ne-a aratat modalitatea si conditiile postului. El a lasat Ucenicilor posibilitatea si dreptul de a fixa perioadele postului: «Vor veni zile când Mirele va fi luat de la ei si atunci vor posti» (Matei 9, 15). Astfel, Biserica, prin Sfintii Apostoli si urmasii lor, a rânduit zile si perioade de post. Postul Mântuitorului în evidenta relatie cu postul lui Moise scoate în evidenta calitatea Sa de mijlocitor al noului Legamânt (cu precizarea ca postul lui Moise a fost în vederea revelatiei de pe muntele Sinai, iar Mântuitorul a postit dupa ce trimiterea Sa mesianica fusese deja confirmata la Botezul din apele Iordanului). Pe de alta parte, postul Mântuitorului are o înalta semnificatie duhovniceasca si o clara trimitere eshatologica. Aflat sub puterea Duhului Sfânt, dupa cum mentioneaza Sfintii Evanghelisti Matei si Luca, Domnul Hristos traieste într-o lume în care conditiile de viata sunt diferite de cele de pe pamânt, deoarece spune Sfântul Evanghelist Matei ca, lasându-L ispititorul, au venit îngerii si Îi slujeau. Aici ni se descopera cel mai înalt sens al postului pentru credinciosii crestini. Prin postul adevarat depasim conditiile vietii pamântesti, împlinind cuvântul Sfintei Scripturi care zice: «Nu numai cu pâine va trai omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu» (Matei 4, 4 si Luca 4, 4). Astfel, credinciosul intrat cu adevarat în lumea lui Dumnezeu depaseste conditiile vietii pamântesti. De aceea, nu ne vom mira de urcusul duhovnicesc exceptional (incredibil pentru cei necredinciosi), al marilor oameni duhovnicesti, care pot reduce la minim folosirea hranei materiale sau chiar pot renunta la ea cu totul pentru ca ei sunt hraniti dumnezeieste prin cuvântul si harul lui Dumnezeu, care li se face hrana nu numai pentru suflet, ci chiar si pentru trup. Daca vom întelege aceste lucruri si daca ne preocupa mântuirea noastra, vom îmbratisa si noi, cu multa bucurie, înfrânarea si postul, unindu-le armonios cu milostenia si cu rugaciunea“, a subliniat arhim. Clement Haralam.

Mâine începe postul

Mâine începe Postul Nasterii Domnului. Acesta dureaza 40 de zile, pâna în ajunul praznicului, pe 24 decembrie, fiind de o asprime mijlocie - ca si Postul Sfintilor Apostoli -, mai putin riguros decât Postul Mare, având multe dezlegari la peste, ulei si vin. Dupa 21 noiembrie, sâmbata si duminica se poate mânca peste (afara de perioada dintre 20 si 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Daca lunea, martea sau joia cade serbarea vreunui sfânt cu doxologie mare, se dezleaga la peste, iar miercurea si vinerea, în acest caz, se dezleaga la untdelemn si vin, dar se manânca numai o data pe zi. Daca se întâmpla miercuri si vineri un sfânt cu Priveghere, ori hramul bisericii, atunci se dezleaga la untdelemn, peste si vin. Dezlegare la peste se da, de asemenea, la praznicul Intrarii în Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cadea. (Articol semnat de Diac. Ștefan Sfarghie și publicat în "Ziarul Lumina" din data de 14 noiembrie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 739

Id: 35529

Data: Nov 14, 2013

Imagine: