Preoteasa Paula Cautiș, co-fondatoarea Corului Psaltic Filomelos de la Biserica din Borzești, județul Bacău, a acordat Basilica.ro un interviu in care a vorbit despre responsabilitatea spirituală a cantărețului bisericesc, despre implicarea femeilor in slujirea liturgică prin oferirea de răspunsuri la strană și despre slujirea intr-o biserică ștefaniană.

„Iți dă sentimentul că te faci părtaș de starea strămoșilor care, de veacuri și-au plecat genunchii și și-au inălțat rugile lor fierbinți către Domnul”, spune preoteasa care, impreună cu Părintele Paroh Petrică Cautiș, a fondat Corul Psaltic Filomelos, format din tinere laice.

Basilica.ro: Sunteți trup și suflet implicată in activitatea liturgică a Parohiei Borzești, cantand in strană. Ce simțiți cand faceți aceasta?

Doamne ajută! Este greu de zugrăvit in cuvinte ce simt atunci cand slujesc in strană, iar uneori este mai bine să nu vorbim despre asta.

Cred că această implicare a mea dă un sens duhovnicesc existenței mele și fără a folosi cuvinte mari, mulțumesc Domnului că ne-a trimis, atat pe soțul meu, Părintele Petrică, dar și pe mine, intr-un loc atat de frumos și plin de incărcătură� istorică și spirituală care oferă atat de mult.

„Este nevoie de acest dar in toate parohiile”

Basilica.ro: Unii cred că in strană ar fi mai bine să cante doar bărbați. Cum comentați?

Nu aș dori să comentez această afirmație. Este atat de multă nevoie de acest dar in toate parohiile, incat nu ne permitem să stăm deoparte și să nu facem nimic, atat timp cat Domnul a pus darul in noi.

Basilica.ro: Cum este să canți in strana unei biserici ștefaniene?

A canta in strana unei biserici ștefaniene, așa cum este cea de la Borzești, iți dă sentimentul că te faci părtaș de starea strămoșilor care, de veacuri și-au plecat genunchii și și-au inălțat rugile lor fierbinți către Domnul, și-au strigat neputințele și și-au plans necazurile, care nu au fost puține, in această parte dinspre sud a Moldovei.

Intri in comuniune cu mamele care și-au plans fiii căzuți pe campurile de luptă sau copiii răpiți pentru a fi duși tribut sultanului, cu deținuții din lagărul de muncă de la Borzești care mai veneau la slujbe atunci cand gardienii erau mai binevoitori și mulți alții.

Intalnirea cu diaspora romanească, o experiență copleșitoare

Basilica.ro: Ați creat Corul Psaltic Filomelos, format din tinere laice. Practic, atingeți, prin această activitate, două obiective: formarea tinerilor și promovarea tradiției muzicii bizantine. Care sunt cele mai frumoase rezultate pe care le-ați obținut de-a lungul timpului?�

De-a lungul timpului, Filomelos a incercat să facă exact ceea ce-i spune numele. Suntem „iubitori de cantare”, insă nu ne-am propus neapărat să formăm doar tinere, ci și tineri. Faptul că am găsit mai mult tinere este un aspect care, in timp, a dat acest specific corului nostru.

Dumnezeu ne-a oferit multe șanse in cei cincisprezece ani de activitate. In primul rand, suntem foarte recunoscători Inaltpreasfințitului nostru Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului care nu ne-a sprijinit doar verbal, ci ne-a incurajat activitatea in mod concret.

Aș aminti apoi, colaborarea� cu domnul Adrian Sarbu, dirijorul Corului Academic „Byzantion” și lector la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, cu părintele Alexandru Grigoraș, membru al aceluiași cor, actualmente Protopop de Sascut.

Acești oameni ne-au sprijinit dintru inceputuri și ne-au incurajat pentru a continua activitatea, ne-au indrumat și au răspuns prompt solicitărilor noastre, jerfind timp prețios, iar pentru asta le suntem recunoscători. De aproape doi ani prin grija și dragostea părintelui protoiereu Ioan Bargăoanu, Filomelos are o „casă”, in generosul sediu al Protopopiatului Onești.

Am avut de partea noastră și oameni din domeniul laic, mai bine zis dintre credincioși, ce ne-au sprijinit necondiționat și au simțit nevoia să-și arate prețuirea lor pentru Filomelos intr-un mod concret. Tuturor le mulțumim și ii asigurăm că apreciem din tot sufletul ceea ce fac pentru noi.

Dacă este să ne gandim la evenimente culturale, aș putea aminti sezonul sărbătorilor de iarnă ce a trecut, cand Filomelos a concertat și a dat răspunsuri la strană in foarte multe parohii din țară, dar și la frații romani din Olanda și Belgia.

Nimic nu se compară cu atmosfera din parohiile romanești din diaspora. Această experiență a fost una foarte frumoasă și copleșitoare totodată.

Slujirea de la strană ca jertfă

Basilica.ro: Avand in vedere că tinerele membre ale Corului Filomelos adesea pleacă la studii sau spre alte orizonturi, cat de greu este să păstrați unitatea echipei și duhul acestei lucrări, luand-o mereu de la capăt, pentru a forma alți și alți membri?

Ați atins un punct dureros al activității noastre și nu e niciun secret că, atunci cand pleacă orice membru, este un moment greu pentru noi, deoarece, in timp, ne-am legat sufletește și nu este ușoară nicio despărțire.

A păstra unitatea și echilibrul in grup nu este simplu, iar faptul că trebuie să o luăm mereu de la capăt nu ne avantajează din punctul de vedere al creșterii firești, al evoluției fiecăruia.

Insă inapoi nu putem da, iar o consecință a acestui lucru este faptul că noii membri sunt supuși la niște exigențe mai mari, atat din punct de vedere artistic cat și duhovnicesc.

De aceea, nu este simplu să păstrăm unitatea grupului, pentru că slujirea de la strană presupune multă trudă, iar noi suntem conștienți� de nivelul� societății in care trăim și incercăm să-i incurajăm pe tineri să guste din rodul ostenelilor lor.

Basilica.ro: Ați afirmat că Maica Domnului este ocrotitoarea Corului Psaltic Filomelos și adevăratul dirijor și manager al acestuia. Ce are de invățat un psalt de la Maica Domnului?

O, da, am afirmat acest lucru și imi mențin opinia. Cred că Maica Domnului ne invață să facem totul in tăcere. Recitind Evanghelia, mă impresionează nu doar credința și, din ce in ce mai mult, discreția dublate de fermitatea și curajul ei.

A făcut totul pentru noi, oamenii, și a trecut lucrarea ei sub tăcere, de aceea cred că se cuvine să-i aducem laude, să nu contenim cu rugăciunea și să-i urmăm exemplul de viețuire in discreție.

Responsabilitatea cantărețului bisericesc

Basilica.ro: Care este rolul și responsabilitatea cantărețului bisericesc in Biserică?

Nu sunt in măsură să fac prea multe afirmații pe acest subiect. Experiența mea la strană este atat de puțină… responsabilitatea e atat de mare…

Insă, cred că trebuie să fim foarte atenți la starea noastră duhovnicească, deoarece in cantare dezvăluim cele ascunse ale sufletului, iar cei care ascultă se impărtășesc de starea noastră. Nu ne putem ascunde nicicum, de aceea cred că muzica este una dintre cele mai puternice arte, care pot reda supinul omului după Dumnezeu.

In bisericile noastre sunt mulți oameni, fie imbunătățiți duhovnicește sau pe cale, care se impărtășesc de starea noastră din timpul cantării și nu numai,� de aceea trebuie să fim atenți.

Basilica.ro: Ce planuri de viitor are Corul Psaltic Filomelos?

Noi, oamenii, ne facem multe planuri, important este să incuviințeze și Dumnezeu lucrarea. Racolarea unor noi membri este un punct care se află permanent pe lista de priorități ca să dăinuim.

Filomelos vrea să facă noi inregistrări, avem cateva invitații la festivaluri de muzică psaltică. Ne rugăm Domnului să putem duce la indeplinire ceea ce ne-am propus.

Sursa foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Urmărește-ne pe Telegram:�t.me/basilicanews

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 121

Id: 78140

Data: Apr 13, 2023

Imagine: