Prietenii Sfantului Dimitrie cel Nou

Sfantul Dimitrie cel Nou vegheaza cetatea lui Bucur de mai bine de doua veacuri, lucrand in viata credinciosilor in chip minunat si mijlocind pentru ei inaintea Sfintei Treimi. In ziua praznuirii sale, pe 27 octombrie, Dealul Patriarhiei devine o 'colina vie'; mii de credinciosi urca spre Catedrala patriarhala pentru a aduce un prinos de rugaciune Sfantului ocrotitor. De ce este Sfantul Dimitrie atat de cinstit au explicat cativa credinciosi pentru care intalnirea cu el a insemnat inceputul unei prietenii.Sarbatoarea Sfantului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor, aduna an de an mii de credinciosi pe Dealul Patriarhiei. Sunt aceeasi oameni pe care ii vedem zilnic trecand pe strada grabiti, afundati in propriile ganduri, deseori incruntati din cauza grijilor. In ziua Sfantului Dimitrie, dintr-odata nu se mai grabesc. Dimpotriva, sunt dispusi sa astepte intalnirea cu sfantul ore in sir. Este o imagine cu care unii nu s-au obisnuit nici dupa cele aproape doua veacuri de cand Sfantul Dimitrie vegheaza printre bucuresteni. Multi nu inteleg psihologia pelerinului care sta ceasuri intregi la rand pentru cateva secunde petrecute la racla sfantului. Pentru unii, inca mai pare o nebunie. Ca drept dovada, majoritatea reportajelor care apar in mass-media nu fac decat sa reia de la an la an aceleasi texte uzate: 'imbulzeala mare pe Dealul Patriarhiei', 'prilej de profit pentru comerciantii de obiecte religioase', 's-au imbrancit pentru doua sarmalute' si altele, de s-au plictisit probabil pana si cei care le mediatizeaza. Unii atat vad! Altii, cateva mii, stau cuminti la rand, infrunta toate neajunsurile cu o bucurie molipsitoare. Multi dintre ei sunt din Capitala si trec zilnic pe la sfintele moaste, dar in ziua sarbatoririi sfantului se inscriu la 'concursul credintei' si asteapta cateva ceasuri pentru a-si felicita sfantul protector de ziua lui. 'E ca atunci cand ai un prieten si stii ca implineste un numar de ani. Nu poti sa nu-i spui 'La multi ani!'; iar cand prietenul mai este si sfant, ziua lui e si ziua ta si abia astepti sa-l intalnesti, sa te bucuri de prezenta lui si sa-i multumesti pentru toate binefacerile!', a marturisit Ioana Bistriceanu, o pensionara de 67 de ani, pe care am intalnit-o la racla Sfantului Dimitrie, asezand sfioasa un buchet de flori impletite cu busuioc.Darul rabdarii aducatoare de bucuriePrietenia dintre Sfantul Dimitrie cel Nou si bucuresteni este una veche si se explica prin multele minuni pe care sfantul le-a lucrat in viata acestor oameni. Totusi, ce sanse are amintirea unor fapte minunate din trecut sa tina niste tineri, de exemplu, la un rand kilometric? Andrei Curelaru, student in anul III la Facultatea de Marketing, a povestit cum a inceput prietenia lui cu Sfantul Dimitrie cel Nou: 'Am ramas uimit cand, de sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena (n.r. - primul hram al Catedralei patriarhale), in biserica erau cativa oameni, iar afara, in fata baldachinului unde urmau a fi aduse moastele Sfantului Dimitrie, se asezasera deja la rand aproape o suta de credinciosi inca de la primul ceas al diminetii. Puteau oricand sa vina in biserica sa se inchine la sfintele moaste si sa stea linistiti la slujba ce urma, dar ei au preferat sa astepte la rand. Remarcand printre ei mai multi batrani, am crezut ca este vreo reminiscenta a comunismului, un gest cu care s-au obisnuit si de care nu se pot debarasa. M-am mai gandit ca au poate vreo placere sadica de a-si chinui trupul din considerente mai mult fanatice decat de credinta. Atat de contrariat am fost de acea imagine, incat s-au trezit in mine sentimente noi, nemaicunoscute pana atunci. Desi ma inchinasem, simteam ca am procedat miseleste, simteam ca am venit la sfant 'cu mana goala', cum s-ar spune. Abia dupa ce m-am asezat la rand, am inteles care este darul pe care il aduc acesti oameni, darul care ii place sfantului, darul rabdarii aducatoare de bucurie. Am stat la rand trei ani consecutiv pentru a ma inchina la moastele sfantului de hram si abia astept sa particip la procesiune si anul acesta. Aceasta este minunea pe care a facut-o sfantul cu mine si lectia pe care mi-au dat-o acesti oameni!'Pentru unii credinciosi, bucuria participarii la sarbatoarea Sfantului Dimitrie s-a pastrat in suflet, de unde se face simtita tot timpul anului, aducandu-i la sfanta racla aproape in fiecare zi, ca la un izvor de putere si nadejde. Chiar si pentru cei veniti in Capitala, din diferite regiuni ale tarii pentru studii sau pentru a munci, Sfantul Dimitrie a devenit un prieten drag intre straini, un factor de redresare spirituala intr-o societate agitata. Petru Damian are 25 de ani, este student in anul VI la Medicina si a venit in Bucuresti din judetul Suceava. Desi are un program incarcat la facultate, isi face timp intotdeauna pentru a trece pe la racla cu moastele Sfantului Dimitrie cel Nou. 'De ce ma inchin la Sfantul Dimitrie? Pai, vedeti dumneavoastra, cand eram mai mic, am invatat langa o biserica ce adapostea niste moaste; si nu concepeam zi in care sa nu merg si sa nu ma inchin la ele. Venind in Bucuresti si intrand in atmosfera aceasta mai tumultuoasa, am mai pierdut din acea evlavie juvenila, dar, ori de cate ori am ocazia, trec pe la Catedrala patriarhala si ma inchin la Sfantul Dimitrie. Mi se pare ca aceasta bisericuta, numita catedrala, e ca un chivot frumos impodobit pentru a adaposti aceste moaste. Şi de fiecare data cand intru, ma inunda acea mireasma de crin pe care o intalnesc, cand ma inchin la sfintele moaste. Şi plec mereu mai impacat, cu mai multa putere si curaj de a ma arunca iar in viata tumultuoasa a Bucurestilor', a marturisit Petru Damian.'Foarte multi oameni marturisesc ca Sfantul Dimitrie i-a ajutat'Psihologi, jurnalisti, sociologi, toti si-au dat cu parerea despre motivele pentru care mii de oameni se debaraseaza de activitatile zilnice si se supun unui efort considerat supraomenesc. Dincolo de orice analiza de ordin stiintific, explicatia este una singura si neasteptat de simpla: 'Evlavia oamenilor care s-a observat in astfel de cazuri este un rezultat firesc al credintei acestora si al nadejdii pe care il pun in Dumnezeu cel minunat intru sfintii Sai. La marile sarbatori ale sfintilor mai indragiti din tara, dar si din celelalte tari crestine -, cum ar fi in Grecia, la Sfantul Dimitrie de la Tesalonic, la Sfantul Gherasim din Kefalonia, la Sfantul Spiridon din Corfu, la Sfanta Teodora de la Tesalonic, la icoanele Precistei atribuite Sfantului Apostol si Evanghelist Luca -, intotdeauna s-a observat o afluenta mare de credinciosi si o evlavie sporita la ziua pomenirii lor. Este dorinta credinciosilor, a fiilor Bisericii care traiesc Evanghelia in mod plenar, de a se asemana si de a urma pilda sfintilor. In astfel de momente, trebuie sa invatam din evlavia fratilor nostri care vin de departe pentru a se intalni cu sfintii, deoarece calea aceasta a pelerinajului este, de fapt, intalnirea cu Dumnezeu si cu sfintii Lui', a declarat pentru ziarul Lumina de Duminica , parintele arhimandrit Timotei Aioanei, marele eclesiarh al Catedralei patriarhale si exarhul manastirilor din Arhiepiscopia Bucurestilor. Parintele Timotei a vorbit si despre legatura care s-a creat intre Sfantul Dimitrie si credinciosii din Capitala, intarita de-a lungul timpului de minunile sale in viata lor: 'Odata cu aducerea moastelor Sfantului Dimitrie cel Nou la Catedrala patriarhala, s-a creat o legatura tainica, duhovniceasca intre Sfantul Dimitrie si locuitorii Capitalei, in primul rand, pentru ca prezenta omului sfant sau a sfintelor moaste inseamna o binecuvantare pentru credinciosii unei zone, dar si pentru faptul ca, in decursul timpului, moastele Sfantului Dimitrie au izbavit poporul drept-credincios al Bucurestiului in vremuri de cumpana. Credinciosii din cetatea lui Bucur au gasit scapare si alinare la Sfantul Dimitrie atunci cand a fost ciuma, in vremea domnitorului Caragea, atunci cand au fost atacuri ale unor ocupanti sau in perioade foarte grele, cum ar fi seceta ce a urmat celui de-al Doilea Razboi Mondial. De altfel, in foarte multe situatii-limita, credinciosii din Bucuresti au apelat cu multa nadejde, prin rugaciunile lor, la Sfantul Cuvios Dimitrie. Aceasta evlavie si iubirea poporului s-a vazut mai ales atunci cand moastele Sfantului Dimitrie cel Nou au fost furate din Catedrala patriarhala, cu gandul de a fi scoase din tara. Indata ce s-a aflat in Bucuresti, un numar impresionant de credinciosi s-au adunat in fata Catedralei patriarhale si pe intregul Deal al Mitropoliei, ceea ce a facut pe ocupantii nemti sa ia masurile de rigoare, trimitand soldati pentru recuperarea moastelor. Acestea au fost gasite pana la urma ascunse pe drumul catre Bulgaria, gata a fi scoase din tara'. In istoria municipalitatii Bucurestilor sunt consemnate numeroase fapte minunate pe care le-a facut Sfantul Dimitrie. De atunci, s-a creat legatura aceasta cu poporul. In viata multor oameni, Sfantul Dimitrie a lucrat mari minuni: boli cu diagnostice cumplite, care pareau a fi netratabile, au disparut sau au fost ameliorate, oameni cu probleme in familie au gasit solutii duhovnicesti, cei cu zbucium sufletesc au aflat linistea. 'Foarte multi oameni marturisesc ca Sfantul Dimitrie i-a ajutat si aceste minuni nu s-au intamplat doar in trecut, ci ele se intampla mereu. De aceea, la ziua pomenirii lui, la sfarsit de octombrie, dar si la marile sarbatori, credinciosii din Bucuresti isi indreapta pasii spre catedrala pe care el si-a pregatit-o ca salas si ii cer intotdeauna ocrotirea, pentru ca sfintii sunt prieteni ai lui Dumnezeu si orice rugaciune pe care le-o adresam cu inima curata si smerita, ei o duc inaintea lui Dumnezeu cel in Treime slavit', ne-a mai spus parintele Timotei.De 236 de ani sub mantia Sfantului DimitrieSfantul Cuvios Dimitrie cel Nou, un smerit monah din secolul al XIII-lea, traitor la sudul Dunarii, a devenit ocrotitorul Capitalei odata cu asezarea moastelor sale in Catedrala Mitropoliei, la 13 iulie 1774, in timpul ocupatiei rusesti a Ţarii Romanesti (1769-1774). Gheorghe Vasilescu, sef-serviciu la Arhiva Cancelariei Sfantului Sinod, este de parere ca Sfantul Dimitrie a trait pe vremea dinastiei romanesti a Asanestilor sau, cel mai tarziu, pe vremea Cruciadei a IV-a (1204-1261). Peste cateva sute de ani, pe timpul stapanirii turcesti in Peninsula Balcanica, moastele sale neputrezite au fost descoperite in albia raului Lom si duse in satul Basarabov, din dreapta Dunarii, vizavi de orasul Giurgiu. Auzind despre aceasta descoperire, domnul crestin al Ţarii Romanesti a trimis mesteri si bani si au ridicat acolo o biserica, in care au fost asezate moastele sfantului. In vremea Razboiului ruso-turc din 1769-1774, generalul rus Petru Saltacov a trecut Dunarea, calcand Rusciucul si o serie de sate, intre care si Basarabov. Gasind moastele Sfantului Dimitrie, generalul, evlavios, le-a ridicat si le-a adus la Bucuresti, in Catedrala Mitropoliei, cu gandul de a le duce in Rusia, dar, la rugamintea bogatului si influentului boier roman Hagi Dimitrie de a nu instraina sfintele moaste, generalul rus s-a induplecat si le-a lasat inchinatorilor de aici. Sfantul Cuvios Dimitrie a fost proclamat ocrotitorul orasului Bucuresti de catre mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793). In anul 1955, constatand marea cinstire a Sfantului Cuvios Dimitrie in evlavia romanilor din intreaga tara, la propunerea patriarhului Justinian Marina, Sfantul Sinod a proclamat generalizarea cultului sau in intreaga Biserica Ortodoxa Romana, stabilindu-i ca zi de praznuire 27 octombrie, a doua zi dupa sarbatoarea Sfantului Mare Mucenic Dimitrie.Un fragment din Sfanta Cruce, anul acesta, la BucurestiDin anul 2007, hramul Cuviosului Dimitrie cel Nou a inceput sa adune din ce in ce mai multi pelerini, fiind aduse, cu binecuvantarea si prin grija Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, pentru mangaierea credinciosilor, moastele mai multor sfinti, cum ar fi cele ale Sfantului Apostol Pavel sau ale Sfintilor Capadocieni: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Grigorie de Nyssa. Anul acesta, la sarbatoarea Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, credinciosii se inchina unui fragment din Sfanta Cruce pe care a fost rastignit Mantuitorul Hristos adus din Biserica Greciei, de la Mitropolia de Drama. Programul liturgic specific sarbatorii creeaza o atmosfera duhovniceasca deosebita. In fiecare seara se savarseste slujba Privegherii, adica Vecernia, Litia, Utrenia, unite cu cantari speciale ale Sfintei Cruci si insotite de cuvantul de invatatura. De asemenea, se citesc Acatistul Mantuitorului, Acatistul Sfintei Cruci, Acatistul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir, Acatistul Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, Acatistul Sfantului Ierarh Iachint, Mitropolitul Ţarii Romanesti. In fiecare dimineata se savarsesc Miezonoptica, Ceasurile si Sfanta Liturghie, de unul sau mai multi ierarhi. 'In zilele de 26 si 27 octombrie, vor sluji aproape toti ierarhii din Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, impreuna cu Mitropolitul de Drama si cu alti ierarhi invitati ai Patriarhului Romaniei. Ziua de 29 octombrie va fi ultima zi cand credinciosii se mai pot inchina deoarece Sfanta Cruce se va intoarce in Mitropolia de Drama', a declarat arhimandritul Timotei Aioanei, eclesiarhul Catedralei patriarhale.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 820

Id: 9805

Data: Oct 24, 2010

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).