Cunoscuta si sub numele de Biblia de la Bucuresti sau Biblia lui Şerban Cantacuzino, Biblia din 1688 reprezinta prima editie integrala in limba romana a textului Sfintei Scripturi. Bazandu-se pe traducerile anterioare ale carturarilor, Biblia de la 1688 va constitui, la randul sau, un punct de referinta pentru toate traducerile textului sacru care se vor realiza de acum inainte. Mai mult, va contribui la cristalizarea limbii romane literare in toate provinciile romanesti, fiind considerata ca o expresie a unitatii romanilor de pretutindeni.Prima traducere integrala a Sfintei Scripturi in limba romana a aparut ca un rod al preocuparilor constante ale domnitorilor, ierarhilor si carturarilor romani de a avea Cuvantul lui Dumnezeu in limba vorbita de catre credinciosi. Nevoia acuta de a traduce Scriptura in limba romana era motivata, de altfel, de situatia speciala in care se aflau crestinii ortodocsi din Ţarile Romane, in comparatie cu celelalte popoare ortodoxe: in cult se folosea limba slavona (mai tarziu si limba greaca), iar oamenii de rand, care participau la slujbele bisericesti, necunoscand decat limba romana, nu in intelegeau ceea ce se citea sau rostea. Tocmai de aceea, romanii au inceput de timpuriu sa fie preocupati de traducerea Sfintei Scripturi in limba lor, in vreme ce popoarele slave sau grecii au facut aceasta mult mai tarziu (de pilda, in limba greaca moderna, Biblia a fost tradusa abia in secolul XIX, fiind tiparita in 1840, iar in rusa s-a realizat aceasta lucrare in 1876).Traduceri sporadice, anterioareCele mai vechi traduceri de texte sfinte in limba poporului, datorate unor ostenitori anonimi, dateaza din secolele XV-XVI. Ele contin, in special, Psaltirea si fragmente din Noul Testament: Codicele Voronetean, Psaltirea Scheiana, Psaltirea Hurmuzachi, Psaltirea Voroneteana. Cel mai vechi text tiparit in limba romana este Evangheliarul slavo-roman al lui Filip Moldoveanul (Sibiu, 1551-1553). Acesta a fost urmat de tipariturile diaconului Coresi si ale preotilor din Şcheii Brasovului, care au dat la lumina, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, Tetraevanghelul (1561), Apostolul (1564), Psaltirea (1570), Evanghelia cu invataturi (1581). La Alba Iulia, mitropolitul Simion Ştefan al Ardealului va tipari, in 1648, Noul Testament de la Balgrad, iar in 1651, Psaltirea. Cu putin timp inaintea aparitiei Bibliei lui Şerban Cantacuzino, la Bucuresti se vor tipari, in timpul mitropolitului Teodosie (1668-1672; 1679-1708), Evanghelia (1682) si Apostolul (1683). Dumnezeiasca Scriptura s-au talmacit spre inteleagerea limbii rumanestiTiparirea Bibliei de la Bucuresti s-a realizat in timpul domnitorilor Şerban Cantacuzino (1678-1688) si Constantin Brancoveanu (1688-1714), ambii iubitori de credinta si cultura. Pregatirile pentru editare au inceput in jurul anului 1682, cu strangerea materialelor necesare si alcatuirea grupului de carturari insarcinati cu aceasta lucrare, dintre care amintim pe arhiepiscopul Ghermano de Nisa (directorul Academiei Grecesti din Constantinopol), Sevastos Kymenites (directorul Şcolii Grecesti din Bucuresti) si fratii Radu si Şerban Greceanu. Corectura textului a fost incredintata fostului episcop de Husi, Mitrofan. Tiparirea s-a inceput la 5 noiembrie 1687 si s-a incheiat la 10 noiembrie 1688.Biblia de la Bucuresti reprezinta o opera de mari proportii pentru vremea in care a fost tiparita: are 944 de pagini, format mare. Textul este imprimat cu litere mici, chirilice, dispus pe doua coloane, cu exceptia celor doua prefete unde exista o singura coloana. Scrierea folosind caractere chirilice era un lucru obisnuit pentru acea vreme; ea se va mentine pana in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, cand va fi inlocuita cu alfabetul latin.Pagina de titlu ofera informatii referitoare la cei care au contribuit la aparitia lucrarii, dar si la scopul pentru care s-a tiparit: Biblia adeca Dumnezeiasca Scriptura ale cei vechi si ale cei noao leage toate care s-au talmacit dupre limba elinasca spre inteleagerea limbii rumanesti, cu porunca prebunului crestin si luminatului domn Ioan Şarban Cantacozino Basaraba Voievod si cu indemnarea dumnealui Costandin Brancoveanul, marele logofat nepot de sor al Mariei Sale, carele, dupa prestavirea acestui mai suspomenit domnu, Putearnicul Dumnezau, den aleagerea a toatei Ţari Rumanesti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia si stapanirea a toata Ţara Ungrovlahiei. Şi intru zilele Mariei Sales-au savarsit acest Dumnezaiesc lucru. Carele si toata cheltuiala cea de savarsit o au radicat. Tiparitu-s-au intaiu in scaunul Mitropoliei Bucurestilor in vremea pastoriei Preasfintitului parinte Chir Theodosie mitropolitul tarii si exarhu laturilor si pentru cea de obste priinta s-au daruit neamului rumanesc, la anul de la facerea lumii, 7197, iara de la spasenia lumii, 1688, in luna lui noiembri in 10 zile.Pe versoul paginii de titlu este stema lui Şerban Cantacuzino, insotita de opt stihuri dedicate domnitorului de catre logofatul Radu Greceanu.Biblia de la Bucuresti a contribuit la formarea limbii romaneCea dintai prefata, semnata de Şerban Cantacuzino, este dedicata celor care se afla lacuitori supt stapanirea noastra, presfintitului mitropolit Chir Theodosie, iubitorilor de Dumnezau episcopi, preacuveosilor egumeni, smeritilor preoti, blagorodnicilor boiari si tuturor celoralalti, pravoslavnicilor crestini. Cea de-a doua prefata este semnata de Dositei, patriarhul Ierusalimului, si este inchinata domnitorului Şerban Cantacuzino.Biblia de la Bucuresti a devenit punct de referinta pentru toate traducerile textului Sfintei Scripturi care i-au urmat: Biblia de la Blaj (1795), Biblia de la Petersburg (1819), Biblia de la Buzau (1854-1856), Biblia de la Sibiu (1856-1858) etc.Biblia din 1688 contine, in afara cartilor canonice, si o carte apocrifa: A lui Iosip la Macavei carte, adeca despre singurul tiitoriul gand. Este vorba de lucrarea Despre ratiunea dominanta atribuita lui Iosif Falviu, tradusa in romaneste de Nicolae Milescu. Aceasta este prima lucrare de filozofie tradusa in limba romana.Importanta Bibliei de la 1688, dincolo de aceea esentiala de a pune la dispozitia romanilor textul integral al Sfintei Scripturi, consta si in faptul ca, circuland in toate provinciile romanesti, a contribuit la formarea limbii literare si, totodata, la mentinerea unitatii de limba.Editia jubiliara din 1988La implinirea a 300 de ani de la aparitie, Biblia lui Şerban a fost retiparita, ca editie jubiliara, in facsimil si transcriere la Tipografia Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Initiativa a apartinut patriarhului Iustin Moisescu (1977-1986) si a fost dusa la bun sfarsit de patriarhul Teoctist (1986-2007). Comisia de specialisti careia i s-a incredintat aceasta lucrare a fost coordonata de acad. Ioan C. Chitimia († 1989). Editia jubiliara a fost lansata atat la Bucuresti, cat si la Geneva, Viena si Tesalonic.Cu prilejul aparitei editiei jubiliare, patriarhul Teoctist sublinia in Prefata lucrarii: anul 1988 este pentru ierarhii, slujitorii si dreptmaritorii crestini, de pe toate plaiurile romanesti, prilej de omagiere a tuturor celor ce au contribuit la aparitia Bibliei de la Bucuresti. Şi cel mai ales omagiu pe care il putem aduce acestor vrednici inaintasi este reeditarea stiintifica a acestei Biblii, oferind cititorilor de azi textul de la 1688 - in facsimil -, precum si transcrierea acestuia in alfabet latin, pentru ca astfel sa se poata constata caracterul ei de document de consolidare a limbii romanesti, si, totodata, pentru ca acesta - textul de la 1688 - sa poata fi pus la indemana cercetatorilor, spre a-l studia sub felurite aspecte. Reeditarea de acum a Bibliei de la Bu-curesti este un act de restituire integrala a unui document al dainuirii si indreptatirii noastre istorice, catre urmasii legitimi ai inaintasilor care i-au asigurat o intrare triumfala in istoria culturii noastre nationale. O noua editie a vazut lumina tiparului in 1997.Calatorie prin limba romana de acum trei secoleCu toate ca s-au scurs 320 de ani de la tiparirea Bibliei lui Şerban Cantacuzino, limba romana folosita atunci poate fi citita si astazi cu multa usurinta. Ilustram mai jos prin cateva texte: Domnul paste-ma si nemica nu-m va lipsi; la locul otavii, acolo m-au salasluit. Pre apa de rapaos ma hrani pre mine, sufletul mieu intoarse. Povetuitu-m-au pre cararile direptatii, pentru numele Lui. Ca, de voiu si mearge in mijlocul umbrei mortii, nu ma voiu teame de reale, caci Tu cu mine esti. Toiagul Tau si varga Ta, aceasta m-au mangaiat. Gatit-ai inaintea mea masa den preajma celor ce ma necajesc. Muiasi cu untdelemn capul mieu, si paharul Tau imbatand ca un prea tare. Şi mila Ta ma va goni toate zilele vietii meale. Şi a lacui eu in casa Domnului la indelungare de zile. (Psalmul 22)Fericirile Şi vazand gloatele (Iisus) sa sui in magura; si sazand El, venira catra El ucenicii Lui. Şi deschizand rostul Sau, invata pre ei, zicand: Fericiti cei saraci cu duhul, ca acelora iaste imparatia ceriurilor! Fericiti ceia ce plangu, ca aceia sa vor mangaia!Fericiti cei blanzi, ca aceia sa vor mangaia!Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pamantul!Fericiti ceia ce flamanzesc si insetosaza direptatea, ca aceia sa vor satura! Fericiti cei milostivi, ca aceia sa vor milui!Fericiti cei curati la inema, ca ei vor vedea pre Dumnezau! Fericiti cei de pace facatori, ca aceia fii lui Dumnezeau sa vor chema!Fericiti cei goniti pentru direptate, ca acelora iaste imparatia ceriurilor!Fericiti vet fi cand vor ocari pre voi si va vor goni si vor zice tot raul graiu asupra voastra, mintind pentru Mine!Bucurati-va si va veselit, ca plata voastra multa e in ceriuri, ca asa au gonit pre prorocii mai nainte de voi! (Matei 5, 1-12)Imnul dragosteiDe voiu grai cu limbile oamenilor si cu ale ingerilor, si dragoste nu am, facutu-m-am arama rasunand au tampana bacaind. Şi de voiu avea prorocie si voiu sti tainile toate si toata inteleagerea, si de voiu avea toata credinta, cat maguri a muta, iara dragoste sa n-aib, nemica nu sant. Şi de voiu da toata averea mea, si de voiu da trupul mieu ca sa ma arzu, si dragoste nu am, nemica nu-m folosescu. Dragostea mult ingaduiaste, imbuneaza, dragostea nu ravneaste, dragostea nu sa semeteaste, nu sa faleaste, nu face grozavie, nu cearca ale ei, nu sa manie, nu gandeaste raul. Nu sa bucura pre nedireptate, ce impreuna sa bucura cu adevarul. Toate le priimeaste, toate le creade, toate le nadejduiaste, toate le rabda. Dragostea niciodinioara nu scade (Poslanie catra Corintheani, 13, 1-8).Primele traduceri ale BiblieiAutorii Sfintei Scripturi au scris in ebraica, aramaica si greaca. Conditiile istorice au facut ca, in timp, sa se ajunga la traducerea Bibliei si in alte limbi, pentru a fi cat mai bine inteleasa de credinciosii popoarelor evanghelizate.In secolul al II-lea apar traducerile in limba latina ale Bibliei, limba oficiala a Imperiulu Roman: Itala si Vulgata, cea din urma datorandu-se Fericitului Ieronim, devenita Biblia oficiala a crestinatatii latine.In secolele IV, episcopul Ulfila al gotilor traduce Sfanta Scriptura in limba acestora. La sfarsitul secolului al V-lea, Biblia era deja tradusa in limba armeana. Gratie Sfintilor Chiril si Metodie, apostolii slavilor, in secolul al IX-lea textul sacru devine accesibil popoarelor slave.Dupa schisma din 1054, crestinii din Apus vor evolua pe coordonate din ce in ce mai diferite fata de crestinii din Rasarit. Una dintre diferente o va reprezenta si atitudinea fata de textul Scripturii: in vreme ce pentru rasariteni traducerile in alte limbi decat ebraica, latina sau greaca nu constituiau nici o problema, crestinii apuseni nu vor agrea un astfel de demers. Secole de-a randul, Biserica apuseana va critica aspru orice incercare de a traduce Biblia in alta limba decat latina: singura versiune oficiala era Vulgata Fericitului Ieronim. Cu toate acestea, nu au lipsit astfel de initiative.In anul 758 apare o Biblie in limba germana veche, tradusa de un anume Matei. Prima traducere in limba franceza apare in jurul anului 1170, sustinuta financiar de un negustor din Lyon, Peter Waldo. In limba engleza, Biblia a fost tradusa integral de John Wycliffe († 1384).In 1522, Martin Luther traduce Noul Testament in limba germana, iar in 1532 tot el publica versiunea integrala a Sfintei Scripturi. Un moment important pentru lumea anglofona l-a reprezentat aparitia Bibliei de la Geneva, in 1560. Traducerea s-a datorat numeroasei comunitati de anglicani stabiliti la Geneva, in urma persecutiei reginei Maria Tudor (1553-1558). Lucrarea a fost recunoscuta pe intreg teritoriul Marii Britanii si in Scotia, fiind adoptata si de misionarii din Lumea Noua. Totusi, varianta oficiala pentru limba engleza va deveni, pentru mult timp, versiunea elaborata in timpul regelui James I al Angliei (†1625) de un grup de invatati, care au lucrat timp de zece ani, dand nastere Bibliei, cunoscuta sub numele de The King James Version.Cartea cartilorCuvantul folosit in mod frecvent pentru a desemna cartea sfanta a crestinilor este forma de plural a termenului grec biblion - carte. Cuvantul grecesc, la randul sau, are la origine un toponim fenician: Byblos. Este vorba de orasul fenician (astazi Jubayl din Liban), important port si centru comercial in Antichitate. Pe aici se facea comert cu Egiptul de unde se importa materialul folosit pe atunci la scris, papirusul. Din Byblos, papirusul ajungea apoi in lumea greaca. Astfel, numele orasului a devenit foarte curand substantiv comun in limba greaca, insemnand carte.Biblia nu este o singura carte, cum am fi tentati sa o socotim la o simpla vedere, ci o colectie de carti care au fost scrise intr-un interval de aproximativ 1600 de ani. Insa, in ciuda diversitatii de continut (unele carti sunt istorice, altele profetice, altele poetice etc.) si a distantelor in timp in care acestea au fost scrise, Biblia este unitara, in sensul ca de la un capat la altul prezinta istoria intalnirii lui Dumnezeu cu oamenii, toti autorii redactandu-si scrierile sub inraurirea Duhului Sfant.O alta denumire a Bibliei este cea de Sfanta Scriptura, expresie intalnita in Noul Testament (2 Timotei 3, 15). (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 10 februarie 2019, semnat de pr. Bogdan Dedu)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 3264

Id: 33472

Data: Aug 31, 2013

Imagine: