Cu binecuvantarea Preasfintitului Sofronie, Episcopul Oradiei, in sala de sedinte a Protopopiatului Beius a avut loc, marti, 17 august, prezentarea publica a unui proiect de conservare si promovare a bisericilor de lemn din partea de sud a judetului Bihor, intitulat: 'Diamante arhitecturale - biserici de lemn din Ţara Beiusului', informeaza Ziarul Lumina , Editia de Transilvania.Proiectul 'Diamante arhitecturale - biserici de lemn din Ţara Beiusului' este un parteneriat realizat intre Protopopiatul Beius, Primaria municipiului Beius si postul de televiziune National TV Beius, in valoare de 28.600 lei si sustinut de Administratia Fondului Cultural National (AFCN). Are ca obiectiv principal evidentierea si promovarea elementelor unice de arhitectura si pictura a unui numar de 33 de biserici de lemn dintr-un total de 40 cate sunt in evidentele Protopopiatului Beius.Lista bisericilor din lemn din proiect cuprinde: 'Buna Vestire' din Belejeni, comuna Draganesti (1818), 'Sf. Ioan Teologul' din Bradet, comuna Buntesti (1733), 'Pogorarea Sf. Duh' din Campani de Pomezau (1834), 'Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil' din Ceisoara, comuna Ceica (1734), 'Sf. Gheorghe' din Cociuba Mica, comuna Pietroasa (sec. XVII), 'Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil' din Colesti, oras Vascau (sec. XVIII), 'Adormirea Maicii Domnului' din Copaceni, comuna Sambata (sec. XVII), 'Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil' din Cotiglet, comuna Ceica (sec. XVIII), 'Schimbarea la Fata' din Dumbravani, comuna Buntesti (sec. XVIII), 'Pogorarea Sf. Duh' din Dusesti, comuna Ceica (sec. XVIII), 'Sf. Dimitrie' din Fanate, comuna Campani (1796), 'Adormirea Maicii Domnului' din Goila, comuna Cabesti (sec. XVIII), 'Sf. Nicolae' din Gurbesti, comuna Cabesti (1799), 'Inaltarea Domnului' din Hinchiris, comuna Lazuri de Beius (sec. XVIII), 'Pogorarea Sf. Duh' din comuna Lazuri de Beius (1696), 'Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil' din Luncasprie, comuna Dobresti (1725), 'Adormirea Maicii Domnului' din Mierag, comuna Tarcaia (1756), 'Buna Vestire' din Ogesti, comuna Sambata (1769), 'Sf. Mucenic Teodor Tiron' din comuna Rieni (1754), 'Sf. Nicolae' din Rotaresti, comuna Sambata, (sec. XIX), 'Sf. Gheorghe' din Saca, comuna Budureasa (1724), 'Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil' din Şebis, comuna Draganesti (1734), 'Sf. Ioan Gura de Aur' din Stancesti, comuna Buntesti (1750), 'Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil' din comuna Şoimi (sec. XVIII), 'Sf. Nicolae' din Şoimus, comuna Remetea (1752), 'Adormirea Maicii Domnului' din Talpe, comuna Draganesti (1731), 'Pogorarea Sf. Duh' din Tarcaita, comuna Tarcaia (1796), 'Adormirea Maicii Domnului' din Topa de Jos, comuna Dobresti (1756), 'Adormirea Maicii Domnului' din Totoreni, comuna Tarcaia (1697), 'Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil' din Valea de Jos, comuna Rieni (1738), 'Sf. Nicolae' din Valani de Pomezeu, comuna Pomezeu (1730), 'Sfintii Trei Ierarhi' si 'Sf. Gheorghe' din Cucuceni, comuna Rieni (1730), 'Izvorul Tamaduirii' de la Manastirea Izbuc (sec. XVIII).Valorificarea monumentelor de arhitectura bisericeascaVechimea acestor biserici este cuprinsa intre 200 si 250 de ani, doua dintre ele depasind vechimea de 300 de ani, cea de la Lazuri de Beius, avand vechimea de 314 ani iar cea de la Totoreni 313 ani. Prin acest demers se urmareste punerea in valoare a bisericilor de lemn din Ţara Beiusului, introducerea lor intr-un circuit turistic format din arealul geografic cuprins intre statiunea montana Stana de Vale, Parcul National Padis, statiunea montana Vartop-Arieseni si statiunea Baile Felix, valorificarea resurselor naturale din zona de influenta a bisericilor, imbunatatirea situatiei economico-financiare a locuitorilor din Ţara Beiusului prin atragerea unui numar de cel putin 5.000 de turisti pe an, implicarea tineretului in activitatea cultural-religioasa si asigurarea dezvoltarii durabile a localitatilor respective.Proiectul, realizat de Gelu Hasan, din cadrul Primariei Beius, si coordonat de pr. protopop Ioan Balint, se deruleaza in perioada 26 iulie 2010 - 15 noiembrie 2010 si este implementat prin realizarea a 400 de brosuri promotionale, 300 pliante, 40 de indicatoare pentru directionarea turistilor spre biserici, realizarea unui film documentar de lungmetraj si a unei expozitii itinerante in diverse centre culturale ale tarii, parteneriate media.La finalul proiectului va avea loc o intalnire la care vor fi prezentate rezultatele imediate, precum si perspective si sustenabilitatea viitoarelor actiuni. Cu aceasta ocazie va fi difuzat si filmul documentar realizat ce urmeaza a fi difuzat prin postul de televiziune National TV Beius, in calitate de partener. Biserici monument, necunoscuteDemararea acestui proiect a fost determinata de slaba, aproape inexistenta lor cunoastere pe plan national, desi nu sunt cu nimic mai prejos decat altele (cum ar fi cele din Maramures) dar si de starea de degradare a unora dintre ele, credinciosii neavand resursele financiare pentru a le readuce la standardele prevazute de Ministerul Culturii. Totusi, pentru a nu se deteriora si mai mult, unele dintre ele au fost acoperite provizoriu, ca o masura de compromis, cu tabla sau tigla pana cand se va ivi posibilitatea refacerii acoperisului cu sindrila. In aceasta idee, proiectul isi propune si atragerea de potentiali investitori pentru restaurarea si aducerea lor la infatisarea initiala.In cadrul prezentarii proiectului, pe 17 august, parintele protopop Ioan Balint a adus calde multumiri Administratiei Fondului Cultural National pentru selectia si finantarea acestui proiect, Primariei municipiului Beius, presei si televiziunilor prezente la acest eveniment, transmitand, totodata, arhiereasca binecuvantare a Preasfintiei Sale Sofronie, Episcopul Oradiei, din incredintarea si sub obladuirea caruia se deruleaza acest proiect. 'Vedem in acest proiect dorinta comuna de a promova, cunoaste si valorifica bisericile de lemn din protopopiatul nostru precum si de a ridica nivelului cultural, economic si social al locuitorilor Ţarii Beiusului', a subliniat parintele protopop.Acest proiect se inscrie in cadrul actiunilor desfasurate de catre Episcopia Ortodoxa Romana a Oradiei in vederea restaurarii, promovarii si integrarii in circuitele turistice din judetul Bihor a frumoaselor biserici de lemn monument istoric din cuprinsul Eparhiei.Nestematele din Ţara BeiusuluiBisericile de lemn din Bihor pot fi considerate exemple de necontestat ale unei formule clasice. In secolele XVIII-XIX descoperim un model pe care il regasim prezent in Transilvania, Banat, Maramures, Arad, Bihor, Satmar si chiar dincolo de granitele Romaniei de astazi, respectiv in Ucraina subcarpatica, Slovacia estica si spatiul polonez. Istoricul bihorean pr. prof. dr. Ştefan Lupsa le aseamana cu cele din Scandinavia, plasand astfel vechimea crestinismului din partile Bihorului in timpul convietuirii stramosilor nostri daco-romani cu gepizii, care emigrasera tocmai din acea parte a Europei.Planul bisericilor de lemn din Bihor este compus din pronaos, naos si absida decrosata (retrasa fata de peretii naosului), poligonala sau patrata, iar peretii sunt din cununi de barne orizontale, imbinate la capete in cheotori drepte, coada de randunica sau in 'catei'. Majoritatea bisericilor de lemn aveau pridvor sau tarnat, functia acestuia fiind de a oferi adapost oamenilor in caz de vreme rea sau de a gazdui chiar parastasul pentru cei raposati. Tot acolo, comunitatea se aduna pentru a implini si judecatile ce vizau problemele comune sau majore ale colectivitatii proprii. Un exemplu legat de solutionarea conflictelor interne se afla la Totoreni, unde se pastreaza 'perindelele', jugul in care erau imobilizati cei ce au gresit fata de consateni. Valoarea lor este data si de atmosfera oferita de ambianta interioara, de picturile care reflecta cu obiectivitate un program iconografic de factura bizantina, unele dintre ele fiind pictate de David Zugravul de la Curtea de Arges, care a pictat la Bradet, Rieni, Crancesti, Goila, Şebis, Luncasprie, Petreasa, Hinchiris, Dumbravani, Stancesti, Valea de Jos, Talpe, Copaceni si care a creat aici o adevarata scoala de pictura bisericeasca. In afara de acesta, au mai pictat biserici zugravii Ioan Loposan, Simion Silaghi din Abrud la Lazuri de Beius, Micula Mihail din Mociar la Fanate, Simion Darabant la Tarcaita.Aceste sfinte lacasuri de cult au contribuit la pastrarea si transmiterea nealterata si integrala a invataturii de credinta stramosesti, precum si la luminarea fiilor poporului roman din acest colt de tara, meritand cu prisosinta sa fie cunoscute si salvate de la pieire.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 774

Id: 8528

Data: Aug 20, 2010

Imagine: