La Iași a fost lansat astazi, 28 ianuarie 2014, proiectul „Reabilitarea Manastirii Golia - etapa 2”. Evenimentul a avut loc în Sala Europa a Consiliului Județean, în prezența reprezentanților autoritaților locale, a coordonatorilor de proiect și a reprezentanților Arhiepiscopiei Iașilor.Principalele investiții au fost prezentate de managerul proiectului Georgiana Niculescu.„Obiectivul specific este legat de valorificarea potentialului cultural-istoric, turistic al Manastirii care se va realiza prin punerea în valoarea a bisericii Manastirii Golia prin lucrari de conservare-restaurare pictura murala interioara, iluminatul arhitectural si decorativ. De asemenea se vor amenaja caile de acces pietonal si carosabile catre obiectivul reabilitat în interiorul zonei de protectie a acestui monument si se va pune în valoare zona de protectie a monumentului istoric prin amenajari peisagistice”, a spus Managerul proiectului „Reabilitarea Manastirii Golia - etapa 2”, Georgiana Niculescu, potrivit Radio TRINITAS. Lucrarile de pictura interioara a bisericii Manastirii Golia vor începe în luna martie și se vor finaliza în iulie 2015.Istoricul ManastiriiVasile Lupu Voievod, "din mila lui Dumnezeu, domn al Țarii Moldovei" (1634-1653), "om cu hire înalta și împarateasca, mai mult decât domneasca... au zidit și laudate manastiri", între care Golia din Iași "peste toate manastirile aice în țara mai iscusita" (Miron Costin). Ctitorie veche a marelui logofat Ioan Golia, din sec. al XVI-lea, biserica "Înalțarea Domnului" a fost refacuta la alte dimensiuni de Vasile Lupu între anii 1650-1653 și terminata în 1660 de fiul sau Ștefanița. Straveche pecete a artei românești, biserica manastirii "stralucita și bogat înzestrata" apare ca o construcție monumentala care îmbina, dupa exprimarea țarului Petru cel Mare al Rusiei, la 1711, "trei feluri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc". Exteriorul tradeaza influența Renașterii târzii, prin intermediul Galiției: edificiu de tip clasic, din blocuri de piatra fațuita, strajuit de pilaștri corintici (cu capiteluri în frunza de acant) și cornișa în stil baroc susținuta de console. Acoperișul este o aglomerare de turle, turele și cupole dispuse în linie și susținute de arcaturi etajate (kokosniki). Cu baza octogonala, turlele prezinta inovații ornamentale, cu decorație munteana și motive orientale ce reflecta mai mult "o profunzime țarigradeana". Interiorul, tradițional moldovenesc, contrasteaza cu fațadele clasice, repetând împarțirea de la Trei Ierarhi, dar cu absidele laterale "înecate" în zid, cu un cafas în tinda, unic în Moldova sec. al XVII-lea și cu bogate chenare orientale în jurul celor doua uși ale bisericii.Pictura, refacuta în mai multe rânduri, pastreaza puține fresce originale în concele absidelor laterale și în pridvor.Din mobilierul inițial întâlnim: tronurile domnești, un policandru cu însemnele lui Vasile Lupu și patru sfeșnice comandate în Danemarca. O frumoasa catapeteasma dateaza din 1838.Caracterul de necropola al bisericii "Doamnei" - cum era cunoscuta în epoca - este asigurat de existența multor morminte și pietre funerare, în pronaos și pridvor. Prada incendiilor din 1687, 1733, 1822 și afectata de un cutremur în 1738, bisericii manastirii i s-au facut numeroase reparații. Incinta manastirii este înconjurata de un zid înalt prevazut la colțuri cu turele ridicate în 1667 și un turn-clopotnița refacut la 1900, despre care Paul de Alep spunea ca "nu are pereche în toate aceste țari prin înalțime, largime și mareție". Aproape de turn întâlnim o cișmea ce dateaza din vremea lui Alexandru Moruzi.În incinta se mai afla o casa cu coloane, din sec. al XVIII-lea, în care a locuit temporar Ion Creanga, și stareția care adapostește paraclisul "Brâul Maicii Domnului", zidit de egumenul Grigorie în sec. al XIX-lea.Manastirea Golia, "mare minune și podoaba a orașului Iași", închinata manastirii atonite Vatoped, a fost condusa mai ales de egumeni greci. Între ei, doi mitropoliți: Gherasim de Sevastia, amintit la 1761 cu rang imediat dupa mitropolitul tarii, și Grigorie de Irinopoleos în sec. al XIX-lea. Dupa arderea curților domnești, în 1786, a devenit chiar reședința mitropolitana, Gavril Calimachi mutându-se aici, unde a și murit.Martora a unor evenimente de epoca, între care aducerea cneazului Potemkin la 1791 ale carui "viscere" au fost îngropate în biserica, sau slujba de înmormântare a primului domn pamântean, dupa domnitorii fanarioți, Ioan Sandu Sturdza la 1842, Biserica Golia e cunoscuta însa ca o biserica a "cununiilor". Aceasta tradiție a fost fixata din sec. al XVII-lea, când Patriarhul Țarigradului, Iacov, aflat în Moldova, a oficiat cununiile domnești ale lui Constantin Duca și Maria Brâncoveanu în 1693 și Antioh Cantemir cu Catrina la 1696. Cazuta în ruina dupa secularizare (1863), manastirea a fost închisa între 1900-1947, devenind apoi biserica parohiala pâna în 1992, când și-a recapatat destinația straveche.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 495

Id: 37730

Data: Jan 28, 2014

Imagine: