Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat joi Sfânta Liturghie în curtea Catedralei Patriarhale. În omilia sa, a vorbit despre sfinții zilei și despre pomenirea rânduită de Biserică pentru diplomații români și toți cei care au contribuit la realizarea României Mari și la recunoașterea ei internațională prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920.

Sfinții zilei, cei patru mucenici de la Niculițel, Zotic, Atal, Camasie și Filip, și-au dat viața mărturisindu-l pe Hristos în secolul al IV-lea în Scythia Minor, provincie romană situată pe teritoriul Dobrogei de azi.

Moaștele lor, ca și alte zeci de vestigii din Dobrogea, confirmă lucrarea Sfinților Apostoli Andrei și Filip din Betsaida Galileii, care au întemeiat aici o comunitate creștină importantă, a spus Episcopul Vicar Patriarhal.

În continuare, ierarhul a vorbit despre semnificația pomenirii eroilor căzuți în luptă, dar și a celor care au contribuit pe alte căi – diplomatice, culturale – la consolidarea României Mari. Anul acesta, ziua de 4 iunie a avut o semnificație deosebită, marcând Centenarul Semnării Tratatului de la Trianon, prin care a fost recunoscută internațional România Reîntregită.

„La București, semnarea acestui tratat a fost serbată cu foarte mare moderație, pentru că românii, care au traversat cele două mii de ani de existență la Lumina Sfintei Scripturi, au dorit să se comporte cu sobrietate, înțelegând că, pentru poporul maghiar, care a pierdut prin acest tratat 75% din teritoriu și 33% din populație, nu a fost un moment fericit”, a precizat ierarhul.

Așa cum Biserica s-a întemeiat în ținuturile noastre pe jertfa martirilor creștini ca cei de la Niculițel, tot pe jertfe s-a întemeiat și statul unitar național al românilor: „Mântuitorul, vorbind despre cei care se jertfesc pentru binele obștesc, spune: «Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să și-l pună pentru prietenii săi» (Ioan 15, 13)”, a amintit Preasfințitul Părinte Varlaam.

El a menționat că „momentul 1918 a fost construit cu tenacitate, cu răbdare, cu speranță, timp de mai multe secole”.

Printre făuritorii acestuia i-a enumerat pe Sf. Ier. Dionisie Erhan, Episcopul Cetății Albe – Ismail, unul din principalii artizani ai unirii Basarabiei cu România, pe Sf. Mitropolit Andrei Șaguna, care a întemeiat în Transilvania sute de școli românești, dar și pe Nicolae Titulescu, „unul dintre cei mai mari diplomați ai lumii”, care era nepot de preot.

Pentru că „prima virtute care a nutrit eroismul celor morți pentru neam a fost credința creștină”, cea mai frumoasă și cuprinzătoare cinstire a eroilor este rugăciunea înălțată de către popor și Biserică pentru veșnica lor odihnă, a subliniat ierarhul.

El a citat un savant francez care spunea cândva că „patria este Biserica noastră vremelnică, iar Biserica este patria noastră veșnică” și a adăugat că omagierea eroilor nu este completă fără pomenirea lor la slujbele Bisericii.

Preasfințitul Părinte Varlaam a vorbit și despre Catedrala Națională ca „altar al națiunii”, în a cărei Sfântă Masă au fost depuse, în ziua sfințirii, numele tuturor eroilor cunoscuți din războaiele secolului XX.

„Sfânta Masă din altarul Catedralei Naționale este inima acestei catedrale și la inima acestei catedrale stau numele celor care s-au jertfit. De aceea, acest lucru sacru trebuie cinstit și protejat cum se cuvine”, a spus el.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 169

Id: 70365

Data: Jun 4, 2020

Imagine: