De secole, in jurul Muntelui Ceahlau au existat schituri si numeroase pesteri in care pustnicii au trait in asceza si rugaciune. Unele dintre aceste sihastrii au ars sau au fost acoperite de avalanse. Manastirea Durau a supravietuit timpurilor, adunandu-i pe monahi la pravila de obste. Este situata la o distanta de 5 km de cascada Duruitoarea, de la care si-a luat si numele. Biserica-monument istoric a manastirii, cu hramul Buna Vestire, este pictata in ceara de celebrul Nicolae Tonitza.De existenta unui schit la poalele Ceahlaului se stie inca de la anul 1600, cand a fost infiintat de catre maica Mariana sau Melania, despre care se spune ca ar fi fost fiica domnitorului Vasile Lupu. Ştiri despre aceasta comunitate monahala nu mai avem pana in secolul urmator, cand Schitul Durau se bucura de atentia speciala a reinnoitorului vietii monahale romanesti Paisie Velicicovschi, in timpul staretiei sale la Neamt. Pe la 1774, acesta ii incredinteaza conducerea obstii de la Durau ucenicei sale, schimonahia Nazaria. Sub conducerea iscusitei maici, la Durau fiinteaza pana in 1785 o obste isihasta de monahii, a caror viata de asceza si rugaciune se desfasura dupa randuiala paisiana. Duhovnic al obstii era cuviosul Iosif pustnicul, unul dintre cei mai importanti parinti isihasti nemteni din veacul al XVIII-lea. Ulterior, monahiile de la Durau s-au retras in Poiana Varatic, intemeind Manastirea Varaticului. In 1802, ieroschimonahul Petru a reinviat asezamantul isihast de la Durau, aducand calugari de la schiturile din apropiere.Loc indragit de mitropolitul Veniamin CostachiMitropolitul Moldovei Veniamin Costachi a acordat o grija speciala Schitului Durau, caruia ii trimitea periodic ajutoare. Cu sprijinul unor negustori instariti, inimosul mitropolit preface bisericuta de lemn a schitului intr-una de zid. Tot acum sunt construite chiliile din jur si turnul-clopotnita din lemn. Inceputa in 1830, constructia actualei biserici de piatra este finalizata si sfintita cinci ani mai tarziu. In 1835 este pictat in ulei si pridvorul bisericii, de catre pictorul grec Haralambie Anagnostul, cel care avea sa picteze si catapeteasma, sculptata in lemn de tei si poleita cu aur. Sihastria de la Durau a fost un loc indragit de mitropolitul Veniamin, care il cerceta periodic, uneori intovarasit de oaspeti de seama, precum Mihail Sturdza, domn al Moldovei intre 1834 si 1849. In aceasta perioada, Schitul Durau se bucura de generozitatea cnejilor Cantacuzini, care trimiteau ofrande bisericii si ajutoare pentru tinerea arhondaricului in stare buna. A doua jumatate a secolului al XIX-lea este marcata de lipsuri materiale acute, care vor avea drept consecinta deteriorarea bisericii si cladirilor din jur. Prima actiune ampla de restaurare are loc spre sfarsitul secolului, cand s-a construit, din piatra, si turnul-clopotnita. In 1904, schitul este ridicat la rang de manastire.Monument istoric pictat in ceara de TonitzaIn timpul Primului Razboi Mondial, Manastirea Durau s-a constituit intr-o adevarata oaza de liniste duhovniceasca, ce a odihnit sufletele numerosilor refugiati. De aceasta liniste s-a bucurat insasi familia regelui Ferdinand I in timpul armistitiului (noiembrie 1918). Intre cele doua razboaie mondiale, la Manastirea Durau are loc un eveniment care avea sa-i asigure celebritatea, dar si supravietuirea. In 1935, Nicolae Tonitza, pe atunci profesor la Academia de Arte Frumoase din Iasi, ajutat de Nicolae Iorga, care era presedintele Comisiei Monumentelor Istorice, obtine aprobarea de a picta biserica de la Durau in ceara (encaustica), tehnica neutilizata pana atunci la noi. Monumentala lucrare, care a cuprins pictarea altarului, naosului si pronaosului, i-a conferit bisericii titlul de monument istoric, care a facut-o sa supravietuiasca vicisitudinilor perioadei comuniste. Incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial este urmata de o scurta perioada de stagnare. Acum drepturile manastirii sunt treptat uzurpate. In 1959, terenurile acesteia vor intra in proprietatea statului, ea insasi fiind desfiintata si transformata in biserica parohiala. Incepand cu anul 1965 se initiaza un amplu program de innoire, sub purtarea de grija a mitropolitului Iustin Moisescu. Acum se amenajeaza staretia, se fac reparatii la turnul-clopotnita, se inlocuieste acoperisul bisericii, se curata pictura, se realizeaza racordarea la reteaua electrica. In cativa ani, complexul monastic de la Durau este innoit si modernizat, astfel incat obstea monahala formata din calugari isi putea desfasura dupa randuiala activitatea. Pana in anul 1977, in cimitirul manastirii a existat Biserica Sfanta Sofia, care, impreuna cu casele monahale din imprejurimi, a fost demolata din ordinul autoritatilor comuniste. In anul 1991, obstea mult prea mica de calugari se retrage la manastirile din jur, iar la Durau este reinfiintata, la initiativa Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, atunci Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, manastirea de maici. Tot la initiativa Mitropolitului de atunci al Moldovei si Bucovinei, din anul 1999, Manastirea Durau a cunoscut o importanta perioada de inflorire, cu innoiri si reparatii, dintre care amintim restaurarea catapetesmei, schimbarea unei parti a mobilierului, impodobirea Sfantului Altar cu vesminte si vase liturgice noi, modificarea si consolidarea zidurilor bisericii, inlocuirea lemnului si a vechiului acoperis cu altul din cupru, modificarea turlelor, cat si a zugravelii exterioare, care o incadreaza acum in stilul arhitectonic stefanian. Manastirea Durau a fost un lacas de rugaciune retras. Era ca un loc de popas sau de refacere a pustnicilor, care, istoviti de nevointa, erau adusi de la altitudini mari pentru a se intrema, ne-a povestit protos. Hariton Negrea, duhovnicul maicilor de la Manastirea Durau. Manastirea Durau ofera pelerinilor si astazi prilej de rugaciune curata si de reculegere duhovniceasca. Obstea manastirii numara in prezent 30 de maici. La praznicul Bunei Vestiri, manastirea isi serbeaza hramul. De cu seara, ajung la noi un grup de pelerini din Barlad, care participa, de cativa ani, la slujba hramului. Duminica seara avem slujba Privegherii, iar in ziua hramului, programul liturgic incepe, la ora 7:00, cu Taina Sfantului Maslu, slujba Aghesmei mici, Acatistul, Ceasurile si Sfanta Liturghie. Anul acesta, la hramul manastirii il asteptam pe parintele arhim. Luca Diaconu, exarhul zonei Neamt, ca delegat al Inalt Preasfintitului Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, ne-a spus stavrofora Raisia Lungu, stareta manastirii.Promovarea spiritualitatii ortodoxe in dialogul dintre BisericiIn anul 1991, in cadrul Manastirii Durau, prin grija Preafericitului Parinte Daniel, in vremea arhipastoririi sale ca Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, a luat fiinta Centrul Cultural Pastoral Sfantul Daniil Sihastrul, loc de promovare a spiritualitatii ortodoxe in dialog ecumenic national si international, in cadrul caruia se desfasoara activitati pastoral-misionare, cultural-sportive si social-filantropice, fiind organizat ca subunitate a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Centrul, care detine si 290 de locuri de cazare, ofera facilitati pentru organizarea de conferinte, simpozioane si seminarii, punand la dispozitie sali de conferinte, biblioteca si un paraclis pentru rugaciune. Slujba de sfintire a centrului cultural pastoral s-a oficiat pe 30 octombrie 1995, in prezenta Sanctitatii Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului si a mai multi intaistatatori ai Bisericilor Ortodoxe surori. (Reportaj realizat de Nicoleta Olaru si publicat in "Lumina de Duminica" din data de 24 martie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 732

Id: 29412

Data: Mar 24, 2013

Imagine: