Ziua de praznuire a „Taierii capului Sfântului Ioan Botezatorul”, asezata la finele anului bisericesc, este asteptata cu bucurie în bisericile si manastirile din Oltenia si nu numai. Anul acesta, în Episcopia Severinului si Strehaiei, sarbatoarea va fi însotita de un eveniment cu totul aparte, slujba de resfintire a vechii biserici de zid a Manastirii Topolnita. Cu acest prilej, cinstitul asezamânt monahal, ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana, îsi va deschide portile pentru sutele de pelerini, dornici sa ia parte la istoricul eveniment si la slujba euharistica. Potrivit mitropolia-olteniei.ro, sfânta si dumnezeiasca Liturghie va fi savârsita de un ales sobor de arhierei, preoti si diaconi, în frunte cu Înaltpreasfintitul Parinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei si Mitropolitul Olteniei,.Manastirea Topolnita, file de istorieSituata la aproximativ 4 km. spre rasarit de municipiul Drobeta Turnu Severin, pe râul cu acelasi nume, Manastirea Topolnita este unul dintre locurile de traditie din istoria monahismului mehedintean. Istoria leaga acest frumos loc de isihie româneasca de Manastirea Tismana, al carei metoc a fost dintru începuturi. Din traditie i se mai spune si „Schitul de jos”, fiind asezata oarecum la poalele dealurilor de pe valea Topolnitei.Cercetarile istorice au scos la lumina în parte frumoasa traditie a manastirii, înfiripata pas cu pas în decursul vremii. Unii îi leaga pe buna dreptate existenta de binecuvântata prezenta a Sfântului Nicodim de la Tismana pe aceste meleaguri. Se pare ca sfântul a asezat aici prima piatra de temelie si odata cu ea rânduiala monastica cu care se deprinsese de la Sfântul Munte. Mai mult decât atât, cercetarile istoricilor au determinat foarte clar contextul de formare a cinstitei manastiri. Preotul Dumitru Balasa aseaza temeluirea ei pe seama neamului Basarabilor (vezi: Pr. Dumitru Balasa, Contributie la istoria Schitului Topolnita, în revista Mitropolia Olteniei nr. 11-12/1957, pp. 826-827).În decursul timpului manastirea a trecut prin mai multe momente grele ajungând chiar în pragul paraginei. Legat de acest aspect, pr. Balasa consemneaza o întâmplare din timpul domniei lui Mihai Viteazul, atunci când, datorita birurilor prea mari, satenii din localitatile învecinate manastirii în frunte cu calugarii de aici au trecut Dunarea în Serbia. Sfântul locas a ramas fara vietuitori pâna în timpul domnitorului Alexandru Iliasi, atunci când „trei valugari sârbi s-au întors aici, apucându-se sa dreaga manastirea” (Ibidem, p. 827).Revolutia lui Tudor Vladimirescu a ramas si ea îtiparita în istoria manastirii. La cinci ani dupa încetarea ostilitatilor, 40 de panduri din ceata lui Tudor s-au baricadat în manastire de teama noii stapâniri. Asediul a durat saptamâni bune, fugarii rezistând eroic în spatele zidurilor groase. Înconjurati de potera, pandurii au reusit sa scape noaptea „printr-o portita dosnica”. (Radu Creteanu, Întregiri la istoricul Schitului Topolnita, în MO nr. 3-4/1957, p. 218).

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 581

Id: 43515

Data: Aug 27, 2014

Imagine: