Obstea Manastirii Putna, cât si numerosi credinciosi din zona Bucovinei au retrait ieri, cu emotie si în mod cu totul deosebit, gestul plin de smerenie al spalarii picioarelor de catre Mântuitorul Iisus Hristos, la Cina cea de Taina. În cadrul Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare, arhim. Melchisedec Velnic, staretul asezarii monahale putnene, a urmat exemplul Mântuitorului Hristos si a spalat picioarele a 12 ieromonahi.Urmând o veche traditie, în Joia cea Mare a Saptamânii Sfintelor Patimiri, la Manastirea Putna din judetul Suceava, a avut loc traditionalul ritual al spalarii picioarelor. Momentul rememorator a avut loc în cadrul Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare, dupa rugaciunea Amvonului si dupa ce majoritatea obstii monahale s-a împartasit cu Sfintele Taine.Rânduiala spalarii picioarelor din acest an s-a desfasurat în pronaosul manastirii, cei doisprezece ieromonahi care i-au preînchipuit pe cei doisprezece ucenici ai Mântuitorului, cât si staretul manastirii, arhimandritul Melchisedec Velnic, purtând vesminte de culoare rosie. Dintre cei 12 ieromonahi nu au lipsit portarul asezarii monahale, reprezentând pe cel care primeste pe fiecare credincios, si iconomul manastirii, care l-a preînchipuit pe Sfântul Apostol Petru.Potrivit mmb.ro, slujba a debutat cu binecuvântarea apei, dupa care, în timpul citirii Evangheliei si în acelasi timp cu textele evanghelice care aminteau de spalarea picioarelor Sfintilor Apostoli de catre Mântuitorul Hristos, parintele staret s-a dezbracat de felon, a turnat apa într-un vas, s-a încins cu un stergar si a spalat si a sarutat picioarele celor 12 ieromonahi. Rânduiala spalarii picioarelor s-a terminat prin rostirea unei rugaciuni deosebite prin care s-a cerut ca Dumnezeu sa spele întinaciunea pacatelor, dupa care multimea de credinciosi a fost stropita cu apa sfintita din vas.„Te voi purta ca pe o cruce; te voi purta pâna în Împaratia lui Dumnezeu, fie ca vrei, fie ca nu“Dupa savârsirea rânduielii si dupa opustul Liturghiei, a urmat cuvântul de învatatura al parintelui staret, care a vorbit despre puterea duhovniceasca a smereniei si a iertarii: „Hristos, Mântuitorul nostru, S-a smerit ca sa ne iubeasca, S-a smerit ca si noi sa întelegem ca numai prin smerenie si slujire putem iubi. De aceea, iubiti credinciosi, aflându-ne în aceasta zi aleasa, Joia cea Mare, trebuie sa stim ca Hristos ne-a lasat ce avea mai de pret, comoara cea mare, despre care El a spus ca cine o gaseste acela nu o mai lasa si se tine de ea întotdeauna - Sfânta Împartasanie, Taina Tainelor, pentru ca ne-a iubit si ne-a pretuit. Nu poti sa iubesti si nu poti sa pretuiesti pe cel de lânga tine atât timp cât tu nu faci ceva pentru el. Noi, în viata duhovniceasca avem un altfel de canon: când cineva marturiseste si spune ca îl uraste cineva sau ca nu-l poate iubi pe aproapele, sau ca simte ca are ceva împotriva lui, canonul nu este altul decât rugaciunea pentru respectiva persoana. Asa spun parintii duhovnicesti: sa te rogi pentru acela pe care îl simti ca are ceva împotriva ta. Are mitropolitul Antonie de Suroj un cuvânt extraordinar despre iertare, care suna în felul urmator: «Ni se pare câteodata ca daca am putea sa uitam jignirea, atunci am putea ierta; dar a uita este peste puterile noastre - „Doamne, da-ne noua sa putem uita!“. Dar aceasta nu este iertare; sa uiti nu înseamna sa ierti. Iertarea înseamna sa-l vezi pe om asa cum e, cu pacatul sau si cu ceea ce îl face sa fie insuportabil, si sa spui: Te voi purta ca pe o cruce; te voi purta pâna în Împaratia lui Dumnezeu, fie ca vrei, fie ca nu. Bun sau rau, eu te voi purta pe umerii mei, te voi aduce la Domnul si-I voi spune: Doamne, l-am purtat pe acest om în tot timpul vietii mele, pentru ca mi-a fost teama sa nu se piarda. Acum iarta-l si Tu, în numele iertarii mele!»“.Ritualul spalarii picioarelor în Sfânta si Marea Joi, despre care exista mentiuni înca din veacul al VI-lea, se practica în special în manastiri si în catedrale, dar si în parohii si reprezinta reconstituirea momentului spalarii picioarelor ucenicilor de catre Mântuitorul Hristos, la Cina cea de Taina.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 542

Id: 39978

Data: Apr 19, 2014

Imagine: