A doua duminica dupa Rusalii poarta pecetea Ortodoxiei romanesti, caci hotararea Sinodului Sfintei noastre Biserici a dedicat-o proslavirii tuturor sfintilor romani, odrasliti in Biserica noastra strabuna inca de la revarsatul zorilor Evangheliei lui Hristos pe teritoriul actual al Romaniei. In prima duminica de la Cincizecime am cinstit pe toti sfintii, aratand astfel principalul scop al pogorarii si lucrarii Duhului Celui Preasfant in lume: modelarea chipului lui Hristos in sufletele celor ce cred in El, adica sfintirea oamenilor. Cinstind pe toti sfintii romani, confirmam ca Duhul Sfant a fost si este prezent in Biserica Ortodoxa Romana, odraslind sfinti. Nu doar la noi exista o astfel de zi. Multe alte Biserici Ortodoxe nationale isi cinstesc sfintii, aratand inca o data ca Dumnezeu este minunat intru sfintii Sai, in unitatea iubirii Preasfintei Treimi, dar in diversitatea popoarelor. Duminica Sfintilor Romani reprezinta, asadar, un memorial viu al prezentei si lucrarii Duhului Sfant pe pamant romanesc, de la aparitia crestinismului pana la sfarsitul veacului, caci noi, romanii, ne-am trezit ortodocsi, nu am devenit astfel, de aceea dreapta credinta constituie un dat ontologic natiunii noastre. Constientizand acest lucru, ne vom stradui poate mai mult sa-L cautam pe Hristos, ajungand prietenii Lui, neuitand spusele lui Nichifor Crainic ca implinirea umanului consta in dobandirea sfinteniei. Oare in Imparatia lui Dumnezeu, sfintii unei tari sunt distincti? Sfantul Evanghelist Ioan, in cartea Apocalipsei, spune ca la sfarsitul veacurilor fiecare neam isi va aduce slava in fata tronului Preasfintei Treimi, in Imparatia cerurilor. Ce-L poate uimi pe Dumnezeu din istoria unui popor? Edificiile culturale? Granitele politice? Demnitarii? Geniile? Poate ca da, doar daca toate acestea poarta pecetea frumusetii interioare, insa in mod cert sfintii unui neam reprezinta maretia cea vesnica a poporului lor in fata unicului izvor al sfinteniei, Dumnezeu. Cinstind pe sfintii romani, cinstim toata istoria atator veleaturi in care Biserica dreptmaritoare a insotit istoria nu de multe ori tihnita a natiei romanesti, fiind de cele mai multe ori catalizatorul vointei si simtirii romanesti, cand provocarile vremurilor ne-au determinat sa ne strangem la sanul maicii spirituale a neamului romanesc, dupa cum numea Eminescu Biserica Ortodoxa. Asadar, poporul roman a nascut sfinti, dovedindu-si astfel vocatia cereasca. Se cuvine sa remarcam ca Duhul Sfant nu a cautat preferential la provenienta, starea socio-profesionala, educatia ori cultura romanilor pentru a-i transforma in prietenii si casnicii lui Dumnezeu. Singurul criteriu l-a constituit iubirea. Sfintii romani nu au fost oameni sablon. Hristos, Cel Unul, este prezent in sfintii romani cei multi, invederandu-ne ca indemnul de a ne sfinti priveste toata suflarea, de la vladica pana la opinca, dupa cum ar glasui o veche zicere romaneasca. Faptul acesta l-a adeverit multimea sfintilor romani, dar si diversitatea lor, ca statut social, profesional sau varsta. Domnitori, vladici, calugari, preoti, simpli tarani cu maini batatorite de munca, intelectuali, soldati, domnite ori boieri darnici si credinciosi, tineri, copilandri, adulti, batrani ninsi de vreme, toti au avut ca preocupare dobandirea mantuirii. Cinstindu-i pe fratii nostri romani proslaviti in Ceruri, savarsim nu doar un act de cult, ci si unul patriotic. Multa vreme s-a afirmat ca numai romanii nu-si au sfintii lor nationali. Iata ca avem acum posibilitatea sa ne amintim de toti cei ridicati din neamul nostru la darul sfinteniei, stiuti ori nestiuti, cinstiti dintotdeauna de catre popor. Lipsa sfintilor nationali din sinaxarul nostru ortodox l-a determinat pe scriitorul B.P. Hasdeu sa exclame cu tristete si durere: Romanii, ei singuri dintre toate popoarele crestine, nu produsesera nici un sfant din calendar din propriul lor san, lasand aceasta sarcina Muscalilor si Grecilor. Zicerea cunoscutului literat arata subtil ca romanii au avut sfinti, desi nu i-au recunoscut oficial. Astazi, cu bucurie ii putem spune lui Hasdeu ca si in calendarul Bisericii noastre Ortodoxe se regasesc si fii ai ei, iubitori mai presus de orice ai lui Hristos si ai Evangheliei Sale. Cronicarii, vechile hrisoave, traditia si evlavia poporului credincios ne-au adus in prezent pilde de sfintenie, roade ale credintei milenare a poporului roman, rastignit de nenumarate ori in decursul istoriei, dar inviat datorita rugaciunilor sfintilor - pentru ca sfintii sunt rugatori la Dumnezeu, mai ales pentru cei din neamul unde au rasarit. Forul suprem al Bisericii noastre dreptmaritoare le-a confirmat viata curata, trecandu-i in sinaxare, randuind pictarea icoanelor lor, alcatuindu-le slujbele si acatistele. Apoi, in chip sobornicesc, le-a proclamat sfintenia, spre bucuria intregii suflari romanesti. Odata cu inaltatoarele slujbe de canonizare din ultimul sfert de veac, simtim deopotriva cum secularizarea incearca sa jefuiasca nepretuitul tezaur de credinta si evlavie romaneasca. Sau valorile dreptei credinte au ajuns potrivnice vietii moderne, traite de contemporaneitate in insingurare si izolare fata de Izvorul Vietii – Dumnezeu? Oare nu mai este la moda sa crezi in Dumnezeu? Este damnata apartenenta la Biserica stramoseasca? S-a invechit Ortodoxia in Romania? Tuturor scepticilor le spunem cu fermitate ca Biserica Ortodoxa Romana nu se demodeaza niciodata, Capul ei vesnic ramanand Hristos Dumnezeu, Care este mereu actual si nicicand invechit. Daca ni se cere sa optam intre apartenenta la unele structuri politice, economice sau militare, cu riscul de a ne pierde identitatea spirituala si nationala, atunci trebuie sa-L alegem pe Hristos, caci El sta mai presus decat orice putere politica ori militara. De aceea avem datoria sfanta sa luptam cu iminentele pericole ivite din ce in ce mai amenintator, pentru ca Sfanta noastra Ortodoxie sa ne straluceasca in suflete, precum odinioara, in cele ale inaintasilor nostri. Numai asa, peste o suta sau peste doua sute de ani, sau cat va mai randui Domnul viata pe pamant, constiinta vie a Bisericii va mai avea de unde sa culeaga roade ale lucrarii Sfantului Duh pe pamant romanesc, canonizand multi alti sfinti romani.(Articol publicat in Ziarul Lumina din 9 iulie 2013)
Categoria: Actualitate ortodoxa
Vizualizari: 764
Id: 32370
Data: Jul 9, 2013
Imagine:

Data: Jul 9, 2013

Data: Jul 9, 2013

Data: Jul 9, 2013

Data: Jul 9, 2013

Data: Jul 9, 2013

Data: Jul 9, 2013
Dreapta credinta si rugaciunea pentru unitatea Bisericii - temelia vietii crestineDuminica a VII-a dupa Sfintele Pasti (a Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic)Ioan 17, 1-13'In vremea aceea, ridicandu-si ochii Sai catre cer, Iisus a cuvantat: Parinte a venit .....
Data: May 16, 2010
Sfanta Cruce - semnul iubirii care invinge pacatul si moarteaDuminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus cu Nicodim) Ioan 3, 13-17Zis-a Domnul: nimeni nu s-a suit in cer, fara numai Cel Care s-a pogorat din cer, Fiul Omului, Care este in cer. Şi precum Moise .....
Data: Sep 12, 2010
Evanghelia Duminicii dupa Inaltarea Cinstitei Cruci (Luarea Crucii si urmarea lui Hristos) (Marcu 8, 34-38; 9, 1)Zis-a Domnul: cel care voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie. Caci cine va voi sa-si mantuiasca sufletul sau il va pierde; dar .....
Data: Sep 19, 2010
Sfanta Taina a Maslului impartaseste credinciosului harul nevazut al tamaduirii sau al usurarii suferintelor trupesti si intarirea sufleteasca. Intrucat si Postul cel Mare se apropie, va prezentam mai jos programul liturgic al unor manastiri si schituri bucurestene privind savarsirea Tainei .....
Data: Feb 24, 2012
Credinta in Hristos aduce vindecareEvanghelia Duminicii a VII-a dupa Rusalii (Vindecarea a doi orbi si a unui mut in Capernaum) Matei 9, 27-35.In vremea aceea, pe cand trecea Iisus, s-au luat dupa Dansul doi orbi; acestia strigau si ziceau: miluieste-ne pe noi, Fiule .....
Data: Jul 11, 2010
Predica Parintelui Cleopa la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai
Predica Parintelui Cleopa la Duminica Sfintului Grigorie Palama
Predica Parintelui Cleopa la Duminica dinaintea Nasterii Domnului
Predica Parintelui Cleopa la Duminica a VII-a dupa Rusalii
Predica Parintelui Cleopa la Duminica a IV-a dupa Rusalii
Predica Parintelui Cleopa la Duminica a II-a dupa Rusalii
Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).