In cele ce urmeaza va prezentam un articol dedicat familiei crestine, semnat de pr. Nicolae Achimescu, publicat in saptamanalul 'Lumina de Duminica', intitulat Rostul familiei crestine in viata materiala si spirituala a omului contemporan :Locul de care ne simtim cel mai apropiati, de cand ne nastem si pana la moarte, este acela al familiei. Dincolo de etapele firesti ale vietii pe care le parcurgem, in calitate de copii, parinti sau bunici, ramanem totdeauna intr-un fel sau altul legati de familie, de acel mediu in care ne regasim de fiecare data, fie ca avem parte de bucurii, de neimpliniri sau nefericiri. Pentru ca familia ne ajuta sa ne implinim atat material, cat si spiritual.Din punct de vedere material, orice familie trebuie sa ofere membrilor sai acel 'acasa', acel sentiment care iti ofera siguranta si incredere in tine insuti. Omul modern, care in multe cazuri lucreaza departe sau foarte departe de restul familiei, simte foarte mult nevoia unui 'acasa', a unei locuinte care il asteapta, simte nevoia unui mediu de comuniune de viata si iubire. Este si motivul pentru care, spun specialistii in problemele familiei, compartimentarea camerelor intr-o locuinta ar trebui facuta in jurul unui spatiu comun central, asa cum se facea in casele noastre taranesti de odinioara. In acest fel, familia isi implineste vocatia sau chemarea ei de comunitate unita, de loc al intalnirii si comuniunii.Comuniunea de viata intre parinti si copii se exprima cel mai bine prin ceea ce noi numim in general 'masa in comun'. Atunci cand intreaga familie serveste masa in comun, fiecare primeste atat cat ii este necesar. Copilul, de pilda, care din punct de vedere material inca nu 'produce' sau 'castiga' ceva, primeste ceea ce are nevoie, fiindca, asa cum spune Sfantul Ambrozie, e socotit de parintii sai un dar al lui Dumnezeu. In acest fel, in sufletul copilului se infiripeaza sentimentul ca Dumnezeu il iubeste fara ca el sa aiba vreun merit deosebit. Aceluia care n-a trait niciodata iubirea dezinteresata a tatalui si a mamei sale, de altfel, ii va fi foarte greu pe parcursul vietii, deloc usoara, sa creada in iubirea vesnica a lui Dumnezeu.La masa in familie, totdeauna mancarurile sunt distribuite cu nadejdea in Dumnezeu; de aceea inainte de masa se face rugaciunea. Sfanta Scriptura numeste, de altfel, bunurile materiale un dar al lui Dumnezeu: 'Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua' (Matei 6, 33). Atunci cand lipseste acest caracter de dar, familia cade prada egoismului, zgarceniei si lipsei de comuniune reciproca.Intr-o familie crestina moderna, masa in comun nu trebuie sa reprezinte doar locul unde se mananca impreuna, ci si locul schimburilor de idei, un mediu de comunicare si chiar de educatie. In vechime, membrii familiei discutau in jurul focului din vatra. In zilele noastre, locul acestuia a fost preluat de masa in familie. Din pacate, insa, in multe familii, tacerea a luat locul comunicarii. Sau, dimpotriva, se discuta mai tot timpul doar despre problemele profesionale, despre costurile si dificultatile zilnice legate de gospodarie. Intr-o atare situatie, avem de-a face mai degraba cu o stare de 'mutenie' provocata de greutatile vietii, si nu cu acea 'tacere sfanta', cu acea reculegere pe care o traim, de pilda, atunci cand ne rugam impreuna.In plan spiritual, familia reprezinta mediul in care copilul nascut de mama isi va contura personalitatea sa morala. Fara iubirea mamei si a tatalui, in ciuda unei foarte bune ingrijiri trupesti, copilul risca sa ramana sarac sufleteste, asa cum se intampla in multe orfelinate. Ca sa primeasca o buna educatie, un copil are nevoie, in principal, de comuniunea dintre tata si mama. In societatea de azi exista insa de multe ori pericolul ca barbatul sa-si piarda menirea sa de 'parinte' si sa devina un 'strain' in propria sa familie. Acest fapt se explica prin aceea ca, pe de o parte, isi petrece o mare parte a timpului in afara familiei, iar pe de alta parte, fiindca din diferite motive nu-si mai asuma acest rol. De aceea, orice parinte crestin responsabil ar trebui sa reflecteze mai atent asupra semnificatiei profunde a relatiei dintre tata si fiu din parabola Fiului risipitor (Luca 15, 11-32); acolo, prin 'a fi acasa' se intelege, de fapt, 'a fi la tatal sau' sau a fi impreuna cu parintele sau, fara ca prin aceasta sa se nege, desigur, rostul mamei in viata familiei. Este cu mult mai grav cand tatal n-are 'timp' pentru familia sa, pentru copiii sai decat atunci cand, de pilda, nu are 'bani' pentru ei, asa cum foarte frumos subliniaza Sfantul Ioan Gura de Aur: 'Noi ne facem griji pentru averea copiilor nostri, nu pentru ei insisi. Tu observi cat de absurd e acest lucru? Formeaza sufletul copilului, celelalte se vor gasi de la sine. Daca sufletul nu e bun, atunci banii nu au nici o valoare pentru copil. Daca sufletul e in ordine, atunci nici saracia nu-l afecteaza. Daca vrei sa-i lasi mostenire bogatie, atunci deprinde-l pe copil cu obiceiul bun'.Intr-o familie, cea mai buna educatie o reprezinta o viata fericita si plina de armonie, constand in consideratia reciproca si plina de iubire, fidelitatea conjugala, impartasirea reciproca a necazurilor si bucuriilor, credinta si evlavia vie. 'Atunci cand veniti acasa', spunea Sfantul Ioan Gura de Aur intr-o predica rostita pe la sfarsitul secolului IV, 'sa gasiti nu numai hrana materiala, ci si pe cea spirituala... si astfel casa voastra sa devina o biserica!'La randul lor, intr-o familie, fratii se imbogatesc spiritual reciproc. In pofida diferentei lor de varsta, gen sau temperament, fratii se constituie intr-o comunitate vie, plina de viata, in care isi comunica unii altora virtutile. De cele mai multe ori, relatia dintre frati, dintre surori, dar mai ales dintre frate si sora devine o relatie de imbogatire spirituala reciproca. Asa cum subliniaza un teolog apusean, J. Guitton, 'cel mai mare castig pe care-l poate avea un tanar este sa aiba o sora, care este apropiata de el ca varsta si mentalitate...'. In cercul familiei, acolo unde feminitatea se manifesta sub forma fratietatii, ea se prezinta intr-un mod intim, constant si curat din punct de vedere moral.Şi bunicii, la randul lor, inseamna un mare castig pentru viata de familie, in sensul unei imbogatiri spirituale, unica in felul ei. Asa cum se stie, batranetea nu inseamna neaparat doar apropierea de sfarsitul vietii, ci si implinirea deplina a acesteia. Batranii sunt, in general, mai linistiti, mai intelepti in cele ale vietii si, de cele mai multe ori, mai credinciosi si mai apropiati de Dumnezeu decat tinerii si cei aflati in puterea vietii

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 822

Id: 12759

Data: Apr 3, 2011

Imagine: