Rugaciunea pentru alții este vindecatoare de suferința și singuratate

Creștinii ortodocși se afla astazi, 6 iulie 2014, în Duminica a IV-a dupa Rusalii. Potrivit rânduielii Bisericii noastre, la Sfânta Liturghie s-a citit Pericopa Evanghelica de la Sfântul Evanghelist Matei, capitolul 8, versetele de la 5 la 13, fragment care prezinta Vindecarea slugii sutașului.În cuvântul de învațatura rostit în Paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul României, a aratat ca „Evanghelia Duminicii a IV-a dupa Rusalii ne relateaza cum Mântuitorul Iisus Hristos a vindecat în Capernaum pe servitorul sau sluga unui centurion roman. Aceasta minune are un înțeles profund caritabil și în același timp un înțeles misionar. Vindecarea unui om bolnav de alt neam decât evreu și de alta religie decât cea iudaica are un înțeles misionar simbolic. Ea prevestește faptul ca Evanghelia lui Hristos va fi propovaduita în toata lumea, la toate popoarele, pentru ca Dumnezeu iubește pe toți oamenii. Mântuitorul Iisus Hristos arata acum ucenicilor Sai ca poate descoperi credința puternica și în alte popoare decât în poporul evreu. Sutașul preînchipuie diferite etnii care vor crede în Hristos. Domnul Iisus Hristos vazând credința mare a sutașului zice: Adevarat graiesc voua ca mulți de la rasarit și de la apus vor veni și vor sta la masa cu Avram, cu Isaac și cu Iacov în Împarația Cerurilor. Aceasta profeție nu se va întâmpla cândva, într-un viitor îndepartat, ci începe a se împlini chiar acum când Iisus lauda credința sutașului roman. Sutașul din Evanghelia de astazi preînchipuie popoarele, altele decât poporul lui Israel, care vor veni la Hristos, vor crede în El și se vor mântui. Așadar, vor crede în El și se vor mântui muți oameni pe care evreii îi considerau necurați și necredincioși”.Evanghelia ne arata ca iubirea milostiva fața de cel bolnav întarește credința sutașului ca Iisus poate vindeca pe servitorul sau, a precizat Preafericirea Sa, aratând în continuare ca una dintre calitațile spirituale ale sutașului este bunatatea milostiva: „Vedem ca, deși sutașul este mai mare peste o suta de soldați și poate sa înlocuiasca un soldat bolnav cu un soldat sanatos, totuși el este preocupat de sanatatea servitorului sau credincios când acesta s-a îmbolnavit. În fața lui Iisus Hristos sutașul exprima suferința servitorului care nu poate cere direct lui Iisus sa îl vindece. Un centurion roman acorda atâta atenție unui servitor al sau, încât bunatatea și credința sa sunt laudate de Iisus în auzul tuturor. Acest sutaș este un om bun la suflet, un om milos și plin de compasiune, iar aceasta bunatate milostiva a lui îi da curaj sa mearga la Iisus despre care a auzit ca a vindecat o mulțime de bolnavi și sa îi ceara vindecarea servitorului sau”.Cuvântul vindecator al lui Hristos este cuvânt mântuitorEvanghelia ne arata ca pe lânga marea virtute a bunatații sale sufletești acest sutaș are și o alta mare virtute și anume smerenia, a mai spus Preafericitul Parinte Patriarh Daniel: „Deși, este comandant peste o suta de soldați și reprezinta puterea stapânitoare a Romei peste Țara Sfânta sutașul se smerește zicând: Nu sunt vrednic sa intri sub acoperișul meu, ci spune un cuvânt și se va vindeca sluga mea. Apoi, motiveaza: Și eu sunt om sub stapânirea altora și am sub mine ostași și-i spun acestuia: Du-te, și se duce; și celuilalt: Vino, și vine; și slugii mele: Fa aceasta, și face. Pornind de la puterea mobilizatoare a cuvântului care pune în mișcare persoana sutașul de fapt vrea sa exprime credința sa în puterea vindecatoare a lui Iisus despre care auzise ca a vindecat o mulțime de bolnavi. Deși, sutașul vorbește despre puterea mobilizatoare a cuvântului sau totuși el recunoaște cu nu are putere vindecatoare asupra trupului omenesc. Din acest motiv sutașul cere acum lui Iisus cuvânt vindecator. Prin aceasta sutașul marturisește indirect ca Iisus nu este un om obișnuit ca toți oamenii, ci El are o putere deosebita, alta decât cuvântul uman mobilizator. Cuvântul vindecator al lui Hristos este cuvânt mântuitor, adica îl ridica pe om din starea de boala la starea de sanatate, din pacat la sfințenie și din moarte la viața”.Cea de-a treia calitate spirituala a sutașului este credința profunda: „Când Mântuitorul Iisus Hristos constata ca sutașul pagân recunoaște ca El este Dumnezeu Vindecator descopera tuturor a treia mare virtute a acestui sutaș și anume credința lui profunda, ca Iisus Hristos este Stapânul Vieții. Astfel, dupa ce Hristos Domnul descopera în sufletul sutașului bunatatea milostiva, smerenia adânca și credința puternica îi rasplatește aceste virtuți cu bucuria vindecarii servitorului sau pentru care el s-a rugat ca Iisus sa-l vindece. Astfel, Evanghelia ne arata ca nu trebuie sa ne rugam numai pentru noi înșine, ci și pentru alții”, a spus Preafericitul Parinte Daniel.Biserica ne cere sa ne rugam nu numai pentru noi înșine, ci și pentru toți bolnaviiPatriarhul României a subliniat faptul ca Evanghelia de astazi ne arata importanța rugaciunii pentru alții, mai ales când oamenii sunt atât de bolnavi încât nici nu mai pot sa se deplaseze și nici nu mai pot suferința lor grea și copleșitoare: „Având dragoste smerita și milostiva pentru semenii lor oamenii cu adevarat credincioși se fac glasul durerii celor care nu își mai pot exprima suferința, se fac rugatori pentru sanatatea și mântuirea semenilor lor bolnavi. În acest sens putem spune ca Biserica a învațat mult de la sutașul din Evanghelia de astazi și de la alți asemenea lui. Ca atare, Biserica ne cere sa ne rugam nu numai pentru noi înșine, ci și pentru toți bolnavii, pentru cei care știu sa se roage și pentru cei ce nu știu sa se roage, pentru cei care pot și pentru cei ce nu pot sa se roage ei înșiși, pentru cei care pot sa vina la Biserica și pentru cei ce nu mai pot veni la Biserica, ci zac în pat fie în propria casa, fie în spital sau în case de batrâni. Întrucât rugaciunea pentru alții este vindecatoare de suferința și singuratate, Biserica ne cheama sa participam la toate rugaciunile și slujbele ei pentru cei bolnavi, precum și la ajutorarea bolnavilor”.Trebuie sa folosim cu toata responsabilitatea cuvântul deoarece cuvântul poate rani sau poate vindeca sufleteșteÎn încheiere, Patriarhul României a îndemnat la folosirea cuvântului cu responsabilitate: „Sutașul din Evanghelia de astazi vorbește despre puterea cuvântului mobilizator, dar cere de la Iisus cuvântul Sau vindecator, datator de sanatatea și viața. Prin urmare trebuie sa folosim cu toata responsabilitatea cuvântul deoarece cuvântul poate rani sau poate vindeca sufletește. Un cuvânt greu spus cuiva nevinovat îl ranește sufletește, iar un cuvânt bun spui cuiva întristat îi poate vindeca rani ascunse și schimba stari sufletești. Sunt o mulțime de oameni care au fost raniți sufletește în copilarie, în tinerețe sau în vreme de încercare, iar rana lor se vindeca foarte greu, mai ales daca cel care a ranit pe cineva nu își cere iertare de la acesta și nu își schimba atitudinea fața de el sau nu se roaga pentru el. Deci, cuvântul rau poate rani, iar cuvântul bun poate vindeca. De aceea, trebuie sa ne gândim nu numai la bolnavii imobilizați la pat, ci și la cei care sufera pentru ca sunt raniți sufletește. Sa ne gândim cum folosim cuvintele: ranim sau vindecam prin cuvinte? disprețuim sau prețuim? coborâm sau ridicam pe semenii noștri prin cuvintele adresate lor? îndreptam sau îndepartam pe cei carora le facem observație folosind cuvântul sever? Evanghelia de astazi ne cheama sa folosim cuvântul doar pentru a vindeca pe cel bolnav, pentru a-l ridica pe cel cazut, pentru a îndrepta pe cel ce a greșit, pentru a ajuta și pentru a întari pe cei slabi și pentru a cultiva comuniunea oamenilor cu Dumnezeu și întreolalta”.Duminica viitoare Biserica noastra se va afla în Duminica a V-a dupa Rusalii, numita și a Sfinților Parinți de la Sinodul al IV-lea Ecumenic.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 635

Id: 42175

Data: Jul 6, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).