Sfintii Imparati Constantin cel Mare si mama sa Elena sunt sarbatoriti pe 21 mai 2012 in Biserica Ortodoxa Romana. Cu acest prilej, Catedrala Patriarhala din Bucuresti si-a sarbatorit hramul istoric. Sfanta Liturghie de hram a fost savarsita de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel si de 9 ierarhi, inconjurati de un sobor preoti si diaconi, pe un podium special amenajat langa Catedrala Patriarhala.Alaturi de Preafericirea Sa s-au aflat urmatorii ierarhi: Inaltpreasfintitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Targovistei si Exarh patriarhal, Inaltpreasfintitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzaului si Vrancei, Inaltpreasfintitul Calinic, Arhiepiscopul Argesului si Muscelului, Inaltpreasfintitul Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos, Preasfintitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfintitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfintitul Siluan, Episcopul romanilor ortodocsi din Ungaria, Preasfintitul Ciprian Campineanul, Episcop-vicar patriarhal si Preasfintitul Varlaam Ploiesteanul, Episcop-vicar patriarhal.Dupa citirea Sfintei Evanghelii Patriarhul Romaniei a rostit un cuvant de invatatura in care a evidentiat de ce Biserica i-a considerat pe Sfintii Imparati Intocmai cu Apostolii Biserica a randuit ca Evanghelia care de obicei se citeste cand se pomeneste un ierarh, un episcop, un pastor al Bisericii ca referitoare la Pastorul cel Bun s-a citit astazi, in ziua de pomenire a Sfantului Imparat Constantin cel Mare si a mamei sale Elena. Aceasta ne arata ca Biserica i-a considerat ‘intocmai cu Apostolii’ si ‘pastori ai Bisericii’ intr-un sens mai larg si anume, ocrotitori ai Bisericii si luptatori pentru unitatea credintei ortodoxe si pentru unitatea Bisericii. Ceea ce au facut Sfintii Imparati pentru Biserica ii face sa merite titlul de ‘intocmai cu Apostolii’ sau egali cu Apostolii pentru ca de fapt cuvantul ‘Apostol’ inseamna trimis sau misionar. Acesti doi sfinti Constantin si mama sa Elena au fost trimisi de Dumnezeu ca sa elibereze pe crestini de persecutiile prigoanei, sa apere unitatea Bisericii, sa construiasca o multime de Biserici in diferite parti ale Imperiului si sa ajute pe cei saraci si cei orfani, vaduvi, dar si sa arate Evanghelia lui Hristos in viata societatii . In continuare, Preafericirea Sa a evidentiat ca in textul Apostolului de astazi se face o asemanare intre convertirea Sfantului Apostol Pavel si convertirea Sfantului Constantin cel Mare. Apostolul care s-a citit astazi a fost ales tocmai cel care se refera la convertirea Sfantului Apostol Pavel. In troparul Sfintilor Imparati Constantin si Elena se spune ca Sfantul Constantin a luat chemare de la Dumnezeu, nu de la oameni, ca si Sfantul Apostol Pavel. Convertirea Sfantului Apostol Pavel din fata portilor Damascului s-a facut cand Hristos intr-o lumina coplesitoare din Ceruri i-a zis Saule, Saule, de ce ma pregatesti?. Deci, Hristos Domnul l-a convertit pe Sfantul Apostol Pavel si din prigonitor s-a facut cel mai mare misionar al Bisericii. Apostolul a fost citit ca sa ne arate o asemanare intre convertirea Sfantului Pavel si convertirea Sfantului Imparat Constantin care noaptea dinaintea razboiului impotriva lui Maxentiu, care a avut loc langa Roma, a vazut in vis soarele pe cer si deasupra lui semnul Sfintei Cruci si era scris in acest semn vei invinge. In dimineata urmatoare a inscris semnul Sfintei Cruci pe steagurile sale si asa a biruit pe Maxentiu, desi acesta avea o armata mult mai mare ca a Sfantului Constantin . Totodata, Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane a prezentat si masurile imparatului Constantin favorabile crestinilor. In anul urmator razboiului, 313, impreuna cu Liciniu a proclamat edictul de la Mediolan sau Milano prin care se garanta libertatea de constiinta a tuturor cetatenilor romani. Cu alte cuvinte, fiecare este liber sa aleaga religia pe care si-o doreste incetand astfel persecutiile impotriva crestinilor. Dar la scurt timp dupa aceasta Sfantul Constantin, indemnat de credincioasa lui mama Elena, nu numai ca a oferit libertate crestinilor, ci a devenit si un protector al lor. Astfel, au fost returnate toate averile confiscate ale Bisericii, au fost adusi din exil crestini exilati, printre ei multi episcopi, au fost oferite Bisericii cladiri publice numite basilici, unele dintre ele au fost transformate apoi in Biserici. Mai mult decat atat in functiile importante din conducerea Imperiului au fost numiti crestini pentru ca erau oameni cinstiti si drepti, statornici si fideli in credinciosia lor. De asemenea, Sfantul Constantin cel Mare a dat o multime de legi si a luat o multime de masuri care aveau un caracter crestin social inspirate din morala profetilor si mai ales din Sfanta Evanghelie. A inceput deci un proces de eliberare a sclavilor, iar episcopilor si preotilor crestini le-a dat posibilitatea sa proclame in fata credinciosilor pe toti sclavii care au devenit oameni liberi. Sfantul Imparat Constantin de asemenea a luat masuri ca sa nu mai fie rastigniti oamenii, adica a abolit pedeapsa cu rastignirea, tortura cu fierul rosu si a mai luat multe alte masuri care arata iubirea lui crestina. Impreuna cu mama sa a inceput sa-i ajute pe cei saraci, pe vaduve, pe orfani, a pedepsit adulterul, a oprit pruncuciderea, deci a luat masuri impotriva avortului. Majoritatea legilor sale sunt inspirate din Evanghelie. A contribuit la serbarea duminicii ca zi de odihna in imperiu in anul 321 si a construit o multime de biserici la Ierusalim, la Roma, in centre mari ale crestinatatii. Tot el a mutat Capitala de la Roma la Constantinopol, numit si Noua Roma. In anul 324 a invins pe Liciniu si astfel a construit noua capitala inaugurata la 11 mai in anul 330 .Patriarhul Romaniei a aratat si rolul imparatului Constantin la primul Sinod Ecumenic. Ceea ce retinem in mod deosebit este faptul ca in 325 Sfantul Constantin cel Mare a convocat primul sinod ecumenic pentru a statornici unitatea Bisericii, deoarece erezia lui Arie se raspandise foarte mult. 318 Parinti s-au adunat la Niceea si au fixat primele 8 articole din Crezul Ortodox, iar celelalte 5 au fost statornicite la al doilea sinod ecumenic din 381 de la Constantinopol. Astfel, prima parte a Crezului Ortodox se datoreaza Sfantului Imparat Constantin care a convocat sinodul, l-a prezidat la deschidere si la inchidere si a jucat un rol important in buna desfasurare a sinodului . De asemenea, Preafericirea Sa a precizat si contributia Sfintei Elena in raspandirea crestinismului. Sfantul Imparat Constantin a trimis pe mama sa Elena sa caute Crucea Mantuitorului Iisus Hristos. Peste locul in care a fost rastignit Hristos s-a construit un templu pagan si trebuia darmat templul pagan si sapat in adanc, deoarece a aflat de la cineva ca acolo sub templu se afla cele trei cruci, una pe care a fost rastignit Mantuitorul, celelalte doua pe care au fost rastigniti cei doi talhari. Sfanta Elena a platit o multime de muncitori ca sa sape mai repede pana cand au ajuns si au gasit lemnul Sfintei Cruci. Dintre cele trei cruci si-au dat seama care este Crucea Mantuitorului pentru ca atingandu-se o femeie bolnava de Crucea cea adevarata a lui Hristos s-a vindecat. Sfanta Elena a gasit Crucea in pamant in anul 327. Atunci s-a impartit Crucea, o parte din ea s-a dat la Constantinopol si apoi in diferite parti ale lumii s-au dat alte particele din Sfanta Cruce. Mama imparatului Constantin a trecut la Domnul in anul 329 si a dorit ca in locul aflarii Crucii sa se construiasca Biserica Invierii care este aproape de locul unde a fost Golgota. Deci, actuala Biserica a Invierii acopera si locul Rastignirii si locul Invierii Mantuitorului Iisus Hristos […] Retinem faptul ca in iconografia noastra Sfintii Imparati Constantin si Elena au intre ei Sfanta Cruce, pentru ca unul a descoperit Crucea pe cer in semn lumina, si anume Sfantul Imparat Constantin in anul 312, iar mama sa Elena a descoperit Crucea in pamant. Asa se intelege ca Sfanta Cruce leaga cerul si pamantul in iubirea nesfarsita si nestramutata a lui Hristos. Sfintii Imparati Constantin si Elena deci sunt cei care indeamna sa aparam dreapta credinta, sa ne inchinam Sfintei Cruci si sa o cinstim ca pe o arma de biruinta . Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane a vorbit si despre activitatea Sfantului Constantin cel Mare pe teritoriul tarii noastre si a proclamat anul 2013 ca an omagial dedicat Sfintilor Imparati. Sfantul Constantin cel Mare a dezvoltat o activitate deosebita in favoarea tarii noastre. Pe teritoriul acesteia a zidit mai multe biserici, a facut un pod nou peste Dunare, a tinut foarte mult sa reromanizeze Dacia dupa retragerea aureliana si sa o crestineze. Evlavia poporului roman pentru imparatul Constantin este mare si pentru ca el a continuat crestinarea inceputa de Sfantul Apostol Andrei pe teritoriul tarii noastre. De aceea, Sfantul Sinod a hotarat ca in anul urmator 2013 sa praznuim in mod deosebit printr-un an omagial pe Sfintii Imparati Constantin si Elena ca aparatori ai crestinilor, ai unitatii bisericii, ai saracilor, ca si mari ctitori de biserici. Deci, ii luam ca model pentru viata crestina. Pe Sfanta Elena o luam ca model de invatatoare a credintei crestine in familie si in societate. Sfantul Constantin a construit pe teritoriul tarii noastre 40 de biserici mari. De asemenea, vedem ca numele lor este foarte popular in Romania, deoarece o multime de romani poarta numele de Constantin, Elena sau derivate ale acestora . Dupa Sfanta Liturghie, de la orele 11:30, a avut loc premierea castigatorilor celor trei concursuri nationale pentru copii si adulti organizate in anul 2012 de catre Patriarhia Romana: 1) Alege Şcoala! , concurs de creatie literara, artistica si multimedia, 2) Copilul invata iubirea lui Hristos , concurs de miniproiecte de educatie social-filantropica si 3) Icoana ortodoxa – lumina credintei , concurs pentru pictori iconari din intreaga tara. De la orele 13:00, in Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei, a avut loc vernisajul expozitiei Icoana ortodoxa-lumina credintei . Expozitia cuprinde lucrarile realizate de catre participantii la concursul organizat de catre Patriarhia Romana.Sfintii Imparati Constantin si Elena sunt primii ocrotitori ai actualei Catedrale Patriarhale. Constructia lacasului a fost inceputa de voievodul Constantin Şerban Basarab si de sotia sa Balasa intre anii 1656-1658.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 926

Id: 22077

Data: May 21, 2012

Imagine: