De cateva zile bune, Iasii nu mai apartin doar traitorilor sai, ci si zecilor de mii de pelerini ajunsi aici cu dorul fierbinte de a se intalni cu Sfanta. In ziua praznicului sau, Cuvioasa Parascheva, ca dintr-un liman binecuvantat, alina si intareste, ocrotind cu nesfarsita dragoste intreg neamul romanesc. De aproape patru veacuri, de la Iasi, unde domnitorul Vasile Lupu i-a asezat sfintele moaste spre cinstire, vegheaza neintrerupt, ajutand, luminand, transformand in minuni rugile celor care-i cer ajutorul. De-atata amar de vreme, Cuvioasa pare sa nu fi obosit. Neobositi sunt si pasii celor care ajung la ea an de an, zi de zi, aducand cu sine suvoiul grelelor suferinte omenesti. Eu asa am prins de la mama. Şi ea venea la Iasi, pe 14 octombrie. Sa fim sanatosi si mai buni, asta as vrea s-o rog pe Sfanta, explica Viorel Barbulata (53 de ani), venit din Vaslui. Dovada cea mai vie, cea mai palpabila, a cinstirii de care se bucura ocrotitoarea Moldovei e imaginea pe care Iasiul o capata in fiecare an, in zilele ce preced praznicul sau - 14 octombrie. Imbalsamat de mirosul de busuioc, de tamaie si de dumitrite, insufletit de pelerini veniti cu zecile de mii de pretutindeni, orasul seamana cu un vulcan reactivat. Din epicentrul sau - curtea Catedralei mitropolitane -, nadejdea vie, credinta nestirbita si smerenia se revarsa ca o binefacatoare lava fierbinte, miscata din loc de puterea rugaciunilor. Spre rusinea mea, am venit pentru prima data la aceasta zi. Prin natura meseriei, am spus tot timpul ca este grozava relatia cu o carte, dar, cand stai de vorba cu cineva, cand simti ce transmite el, emotia pe care a trait-o, e cu totul altceva. Asta mi s-a intamplat si mie dupa ce cateva cunostinte mi-au povestit ce inseamna pelerinajul la Cuvioasa Parascheva. Asa ca am venit azi, aici. Şi mi-am dat seama ca am stat toata viata cu o carte in mana, dar n-am stiut cu ce carte sa stau… Cam tarziu am descoperit, dar sper ca Cel de Sus sa ma ajute sa recuperez. Am fost la Sfanta, m-am inchinat si a fost cu adevarat o emotie deosebita. Anul trecut, stand acasa si ascultand Radio Trinitas, unde se relata despre pelerinii care stateau la rand, imi spuneam ca Dumnezeu de asta ne mai tine, pentru ca oamenii acestia vin si se roaga si pentru noi, mi-a povestit, la iesirea de la baldachinul cu sfintele moaste, Elena Dima (62 de ani), din Botosani, educatoare pensionara.Romania intreaga s-a asezat la picioarele CuvioaseiUn sir de pelerini intins pe mai bine de 3 kilometri se misca fara incetare, de cateva zile, pentru a ajunge sa-si astearna gandurile si durerea langa racla Sfintei Parascheva. Tabloul acestui snur viu e coplesitor. Legati intre ei de firele nevazute ale credintei in puterea celei catre care se indreapta, acesti oameni intruchipeaza in cel mai fidel mod cu putinta imaginea frusta a Ortodoxiei. Aici, la randul catre cinstitele moaste, nu e loc decat de iubire, de impacare cu sine si de o autentica chemare la rugaciune. Am patru ani de-acum de cand vin la hramul Cuvioasei. Ma rog pentru sanatate, pentru binele copiilor, caci stiu ca e mult ajutatoare, spune Tincuta Toderascu (66 de ani), din Galati. Urmarind, zilele acestea, trecerea neintrerupta a pelerinilor, o scena mi s-a parut emblematica pentru ceea ce se intampla la Iasi nu doar acum, ci de ani intregi. Cu un drapel tricolor strans in mana, o femeie inainta incet, in ritmul impus de pasii marunti. As fi vrut sa stam de vorba, dar a refuzat cu modestie si discretie dialogul si i-am respectat dorinta. In fond, ea mergea catre Sfanta, gandurile sale erau canalizate catre aceasta mult dorita intalnire. Am urmat insa sirul, incercand sa inteleg ceva din trairea speciala, din taina ce se incheaga in timpul acestui pelerinaj. Cu privirile mereu in jos, cu un zambet cald pe chipul marcat de oboseala, femeia aceea parea desprinsa cu totul de fondul pe care se misca. Şuvoiul pelerinilor urca lent penultima straduta din drumul catre curtea catedralei. E o straduta ingusta, cu urme ale Iasilor vechi, marginita de un zid din lespezi de piatra, pe colturile carora pelerinii lasa aprinse sute de lumanari. Un zid pe care amprentele rugilor - ceara si fumul lumanarilor aprinse - raman marturii vii pana la hramul urmator. Trecem si de acest zid si, inainte de a intra pe cea din urma straduta, luminandu-se dintr-o data, femeia deschide larg steagul, fluturandu-l din mijlocul celorlalti pelerini, de parca ar fi vrut sa dea de veste Cuvioasei Parascheva ca intreg neamul s-a asezat, in rugaciune, la picioarele ei. Asa a inaintat, cu drapelul ridicat, pana la racla cu sfintele moaste. Mi s-a parut poate cel mai graitor si mai intens moment al pelerinajului din acest an. Şi-am inteles ca romanismul si Ortodoxia se afla sub pecetea unei legaturi mai presus de fire.Radiografia sarbatoriiPotrivit datelor furnizate de Inspectoratul Judetean de Jandarmi Iasi, numai pana duminica, in preziua hramului Cuvioasei Parascheva, peste 70.000 de persoane din toate judetele Romaniei si din strainatate au ajuns sa se inchine la racla cu moastele sfinte. Traseul pelerinilor, intins pe mai bine de 3 kilometri si jumatate, a facut ca asteptarea sa dureze chiar si pana la 14 ore. Anul acesta, sub baldachinul amenajat in fata Caminului preotesc Sfantul Mare Mucenic Gheorghe din curtea Catedralei mitropolitane din Iasi, alaturi de racla Cuvioasei Parascheva, au fost asezate alte doua pretioase odoare. Este vorba despre moastele Sfantului Simeon de la Muntele Minunat, aduse de la Manastirea Neamt, precum si de copia icoanei Prodromita, adusa de la paraclisul Catedralei Mantuirii Neamului din Bucuresti. Zilele dedicate sarbatorii Sfintei Cuvioase Parascheva au cuprins cateva momente de o incarcatura spirituala deosebita, mult asteptate de pelerinii sositi la Iasi. Unul dintre acestea a fost marcat vineri dimineata, cand sfintele moaste au fost scoase din Catedrala mitropolitana, spre inchinare. Cel de-al doilea, o frumoasa traditie instituita la Iasi de pe vremea pastoririi ca mitropolit in Moldova a Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, a fost pelerinajul anual Calea sfintilor, ce a avut loc vineri seara, cand moastele celor doi sfinti, precum si icoana Prodromita au fost purtate in procesiune pe strazile orasului. Apogeul sarbatorii va fi atins astazi, odata cu slujba Sfintei Liturghii oficiata intru cinstirea si pomenirea celei de a carei ocrotire se bucura nu doar Moldova, ci intreaga suflare romaneasca.(Articol publicat in Ziarul Lumina din 14 octombrie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 581

Id: 34583

Data: Oct 14, 2013

Imagine: