Sfantul Voievod Ștefan cel Mare - om al rugaciunii

Ştefan cel Mare însotea rugaciunea cu postul, mai ales în vreme de primejdie înainte de a începe lupta cu dusmanii credintei si ai neamului.Ştefan cel Mare a fost un om al rugaciunii: el a simtit permanent nevoia sa se roage, sa se încredinteze, el si familia sa, împreuna cu cei vii si cu cei morti, rugaciunilor parintilor sfintiti din sfintele biserici ctitorite de el, pe care-i numea „rugatorii nostri”. „Sa ne cânte noua si Doamnei Maria”, cerea calugarilor si egumenului din Manastirea Neamt, „în fiecare miercuri seara un parastas, iar joi o liturghie pâna în veac, cât va sta aceasta manastire”.Viata de rugaciune personala a lui Ştefan cel Mare ne este aratata si de cele trei icoane, unite într-un Triptic: Mântuitorul, Maica Domnului si Sfântul Ioan Botezatorul, pastrate pâna astazi în Manastirea Putna, împreuna cu o cruce, pe care slavitul voievod le purta la el permanent în calatorii si mai ales în batalii.Ştefan cel Mare însotea rugaciunea cu postul, mai ales în vreme de primejdie înainte de a începe lupta cu dusmanii credintei si ai neamului, asa cum aminteste documentul vremii ca a facut-o la Vaslui: „Cu totii s-au legat a posti patru zile cu pâine si apa”. Se întelege ca aceasta pregatire - postul si rugaciunea - era în vederea spovedirii si împartasirii, împreuna cu întreaga oaste, cu dumnezeiestile Taine - Trupul si Sângele Domnului Iisus Hristos, potrivit rânduielii noastre crestinesti.Ştefan cel Mare unea rugaciunea nu numai cu postul ci si cu fapta buna a milosteniei si a dragostei crestine. Astfel, înzestra familiile tinere de curând casatorite, cu cele necesare unei gospodarii, pamânt si vite; nu uita niciodata pe vitejii luptatori în atâtea razboaie, aratând o deosebita purtare de grija fata de cei ramasi cu infirmitati, cum aminteste traditia de Burcel, cel ramas fara o mâna, caruia îi daruieste o pereche de boi, car si plug, pentru a se putea gospodari singur, pentru a nu mai fi silit sa-si are pamântul în zi de sarbatoare cu boi si plug de împrumut de la boieri.Marele Voievod a fost deopotriva om al dreptatii si al iubirii crestinesti, al iertarii dusmanilor sai care au dat dovada de cainta pentru greselile savârsite: „Te-am iertat” scrie maritul voievod lui Mihu, unul din boierii implicati în uciderea tatalui sau, „si toata mânia si ura am alungat-o cu totul din inima noastra. Şi nu vom pomeni niciodata în veci, cât vom trai, de lucrurile si întâmplarile petrecute, ci te vom milui si te vom tine la mare cinste si dragoste, deopotriva cu boierii cei credinciosi si de cinste”.O mare parte din viata sa Ştefan cel Mare a trait-o sub povata permanenta a parintelui sau duhovnicesc, Sfântul Daniil Sihastrul, caruia i-a dat toata ascultarea si cinstirea cuvenita.(Ștefan cel Mare și Sfânt - portret în legenda, Sfânta Manastire Putna, 2011, p. 195-196)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 270

Id: 42097

Data: Jul 2, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar