Ultima din triada zilelor închinate sfinţilor nemţeni - hramul bisericii celei noi a Mănăstirii Sihăstria, locaş ce o are ca ocrotitoare pe Sfânta Teodora de la Sihla, s-a bucurat de prezenţa a patru ierarhi ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, şi Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul românilor din Europa de Nord.

„Sfinţenia este bucuria cea nemăsurată“

Soborul de slujitori ce i-a înconjurat pe cei patru ierarhi a fost unul impresionant, peste 50 de preoţi şi diaconi rugându-se împreună în cadrul Sfintei Liturghii oficiate pe podiumul din faţa bisericii, în timp ce răspunsurile la strană au fost date de corul mănăstirii, Grupul psaltic „Sihăstria Carpaţilor“. Credincioşii, veniţi din toate colţurile ţării să o cinstească pe Sfânta ce s-a nevoit în Munţii Neamţului, s-au rugat la mormintele celor trei mari duhovnici ai Sihăstriei, Cleopa Ilie, Paisie Olaru şi Ioanichie Bălan. După citirea Sfintei Evanghelii, a fost rostit cuvântul de învăţătură al slujbei hramului de către IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care a prezentat la început, în amănunt, viaţa şi nevoinţele Sfintei Teodora, apoi a arătat ce înseamnă şi ce presupune starea de sfinţenie: „Cu adevărat, sfinţenia este darul cel mai de preţ pe care poate să-l dobândească un creştin de la Dumnezeu. Sfinţenia este firea cea bună pe care Dumnezeu ne-o dăruieşte nouă. Fiecare dintre noi am primit o fire bună de la Creatorul a toate; primii oameni au fost făcuţi de Dumnezeu sfinţi, căci vorbeau cu Dumnezeu. Şi-au pierdut însă  darul şi haina sfinţeniei, această haină a desăvârşirii primilor oameni fiind însuşi harul lui Dumnezeu, şi de aceea nu aveau nevoie de alte haine. Cât au stat în rai înainte de păcat, strămoşii noştri au purtat doar haina harului care îi împlinea pe dinlăuntru şi îi acoperea pe dinafară. După ce însă harul a devenit exterior omului, sfinţenia s-a irosit şi omul a rămas rob al păcatului. Dar Fiul lui Dumnezeu a coborât din Cer să ne dezrobească de păcat şi să înlăture moartea. Smerindu-se, Hristos a îmbrăcat neputinţele noastre din trupul nostru cel muritor şi ne-a îndemnat să-I urmăm Lui. După pătimirea, moartea, îngroparea şi Învierea Lui, Mântuitorul Hristos a biruit păcatul cu totul şi a desfiinţat moartea ca pedeapsă pentru păcat pentru cei ce doresc să urmeze căii Lui celei sfinte. Iată, la acestea ne cheamă Mântuitorul Hristos, iar acest îndemn l-a pus în practică şi Sfânta Teodora, după ce a cugetat şi a simţit în rugăciune cât de mare este Dumnezeu, cât de sfânt şi cât de bun. Sfânta Teodora simţea că vieţuirea sa între oameni, cu toate ispitele şi dezmierdările , îi este o piedică în a fi mai aproape de Dumnezeu. De aceea a fugit în pustiu şi a căutat înţelepciune şi sfinţenie. Sfinţenia este bucuria cea nemăsurată, pe care o aflăm printr-o alergare necontenită, prin postire şi prin rugăciune. Sfinţii cu adevărat au văzut cerul cu vederea cea duhovnicească, prin credinţa, dragostea şi jertfa vieţii lor“.

În cadrul Sfintei Liturghii a avut loc o hirotonie, tânărul diacon Dan Pădure fiind preoţit de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei pe seama Parohiei Rediu, localitatea Răuseni - Protopopiatul Iaşi 1, precum şi o hirotesie în duhovnic, cea a părintelui Teoctist de la Mănăstirea Sihăstria.

Spre finalul slujbei, IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a adresat câteva cuvinte credincioşilor prezenţi, arătând cu ce trebuie fiecare să rămână în urma sărbătorilor sfinţilor nemţeni: „Să mergem la casele noastre luând împreună cu noi şi Mănăstirea Neamţ, şi Ceahlăul, şi Sihla şi Mănăstirea Sihăstria. Să luăm duhul acesta al lui Dumnezeu, duhul Bisericii, duhul călugărilor şi călugăriţelor, care se roagă atât pentru ei, cât şi pentru noi, cei din lume. Aţi venit în această zonă să vă odihniţi în sufletele dumneavoastră şi să primiţi putere să vă duceţi crucea acolo unde vieţuiţi fiecare. Să nu uităm cele trei doruri ale Sfântului Ioan Iacob, dorul după locurile sfinte - adică altarul parohiei din care facem parte, dorul după ţara natală, preţuind valorile acestui neam, şi dorul după linişte şi pace sufletească. Să fie lumina Preasfintei Treimi arătată pe Muntele Taborului, în ziua Schimbării la Faţă, bogăţia dumneavoastră în Duhul Sfânt, iar gândul la Preacuvioasa noastră Maică Teodora de la Sihla şi râvna ei pentru a cuceri prin post, rugăciune, jertfă şi suferinţă cetatea Împărăţiei cerurilor să vă fie model şi ţintă“.

Conform tradiţiei, toţi pelerinii aflaţi la hramul Mănăstirii Sihăstria au fost binecuvântaţi la sfârşit de preoţii şi ierarhii prezenţi.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 646

Id: 43042

Data: Aug 7, 2014

Imagine: