Saptamana Sfintelor Patimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos, numita si Saptamana Mare, este perioada in care credinciosii se pregatesc in mod special pentru Inviere, o perioada care straluceste smerit mai ales prin randuielile liturgice, unice in tot anul.In saptamana Sfintelor Patimiri, slujbele Triodului se caracterizeaza prin melodii tanguincioase, prin cantari ce evidentiaza pocainta si durerea sufleteasca, printr-un dramatism prezent si in randuiala slujbelor, si in sufletele credinciosilor.Acum ni se cere sa aratam roadele faptelor din timpul alergarii celor 40 de zile si sa primim pe Hristos la Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie din noaptea Invierii.Saptamana Sfintelor Patimiri incepe in Duminica Floriilor, seara, la Vecernie, iar Constitutiile Apostolice, precum si Sfintii Parinti poruncesc sa postim in aceasta saptamana gustand numai paine, sare, legume si apa. Se dezleaga la untdelemn si vin numai in Sfanta si Marea Joi. In Vinerea si Sambata Mare, daca sanatatea ingaduie, nu se va gusta nimic pana seara. Pentru cei neputinciosi sau prea batrani care nu pot posti atat de aspru se recomanda sa tina post dupa putere, potrivit sfatului duhovnicului.Ceasuri de priveghereIn Duminica Floriilor, seara, in toate bisericile s-a savarsit denia, care este, de fapt, Utrenia zilei de luni. Dupa cum aflam de la ieromonahul Makarios Simonopetritul, in Palestina, Duminica Stalparilor era ziua in care se reintorceau in manastire monahii ce iesisera din ea pentru a petrece cele 40 de zile de post in singuratatea desertului. Acest obicei local a fost asumat si transpus de Triod. Veniti cei de prin pustii, de prin munti si de prin pesteri, adunati-va impreuna cu noi, tinand stalpari, ca sa intampinam pe Imparatul si Stapanul, ca vine sa mantuiasca sufletele noastre.In toate zilele saptamanii acesteia se savarsesc deniile, slujbe specifice Postului Mare (de la slavonescul vdenie - priveghere sau slujba de noapte). Potrivit unei randuieli asemanatoare acestei denii, se savarsesc si celelalte denii pana miercuri seara, iar randuiala lor completa se gaseste in Triod. In zilele de luni, marti si miercuri dimineata se savarsesc slujba Ceasurilor, a Obednitei si Vecernia unita cu Liturghia Darurilor inainte sfintite. De asemenea, o randuiala mai putin cunoscuta mirenilor si care se savarseste mai ales la manastiri este aceea a citirii stalpilor Evangheliilor. Stalpii Evangheliilor se citesc in aceasta saptamana in zilele de luni, marti si miercuri, la Ceasurile al treilea, al saselea si al noualea, impartindu-se cele patru Evanghelii in noua parti.Ziua Cinei celei de TainaIn Sfanta si Marea zi Joi, asa cum este marturisit in sinaxarul Utreniei, dumnezeiestii Parinti, care pe toate le-au randuit bine, urmand predaniilor dumnezeiestilor Apostoli si Sfintelor Evanghelii, ne-au lasat spre praznuire patru lucruri: sfanta spalare a picioarelor; Cina cea de Taina, adica incredintarea infricosatoarelor Taine, rugaciunea cea mai presus de fire si Vanzarea Domnului.In aceasta zi, dimineata, se citesc Ceasurile al treilea, al saselea si al noualea (fara stalpi si fara catisme), apoi Obednita si Vecernia unita cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. La randuiala Proscomidiei din aceasta zi, preotul scoate inca un Sfant Agnet pentru impartasirea bolnavilor si a pruncilor din tot cursul anului. Acest Sfant Agnet va fi sfaramat, uscat si pregatit marti, in Saptamana Luminata, la Utrenie, iar mai apoi asezat in Sfantul Chivot ce se afla pe Sfanta Masa. La anumite perioade de timp, dar nu in fiecare an, Bisericile autocefale sfintesc, in Joia Mare, Sfantul si Marele Mir.De asemenea, la Liturghia din Joia Mare, la unele catedrale chiriarhale si manastiri are loc si o randuiala mai speciala, Spalarea picioarelor, ce se savarseste dupa citirea Rugaciunii amvonului. Atunci preotul sau arhiereul iese din biserica, asa cum este imbracat, cu cadelnita in mana si cu faclii aprinse la locul special pregatit pentru spalare si unde sunt randuiti 12 frati care vor fi spalati de catre cel mai mare. Intre cei 12 frati trebuie sa se afle si un portar, si un econom, spre amintirea lui Petru. Cei 12 frati canta psalmul 50, iar apoi cantaretii canta tropare din Canonul zilei. Aratat-a ucenicilor, Stapanul, chip de smerenie. Ca Cel ce imbraca cerul cu nori S-a incins cu stergarul si Şi-a plecat genunchii pentru a spala picioarele slugilor; intru a Carui mana este suflarea tuturor celor ce sunt (din Cantarea a 5-a, Glasul al 6-lea).Apoi se canta stihirile spalarii, care sunt o invitatie la smerenie, la pocainta, spre implinirea poruncilor dumnezeiesti si spre curatire sufleteasca: Cel ce Te-ai incins cu stergarul si ai spalat picioarele ucenicilor, Hristoase Dumnezeule, spala gandul sufletului nostru, si ne incinge pe noi cu legatura duhovniceasca, spre a face poruncile Tale si a canta bunatatea Ta.Potrivit randuielii, dupa spalarea picioarelor, slujitorul rosteste aceasta rugaciune: Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce, dupa multa mila Ta, Te-ai smerit pe Tine insuti luand chip de rob; Care in vremea patimilor Tale celor mantuitoare si facatoare de viata, de bunavoie ai voit a cina cu Sfintii Tai Ucenici si Apostoli, si dupa aceea Te-ai incins cu fota si ai spalat picioarele lor, dandu-le lor chip de smerenie si de dragoste unul catre altul, si ai zis: Precum am facut Eu voua, asa si voi sa faceti unul altuia, insuti si acum Stapane, vino in mijlocul nevrednicilor robilor Tai, care urmam pildei Tale si spala toata intinaciunea si necuratia sufletelor noastre; ca spaland praful ce s-a lipit de noi prin pacate si stergandu-ne unul pe altul cu stergarul dragostei, sa putem placea Ţie in toate zilele vietii noastre si sa aflam mila inaintea Ta.Tot in Sfanta si Marea Joi, seara, se savarseste denia celor 12 Evanghelii. Cuprinsul principal al deniei il alcatuiesc cele 12 Evanghelii, care se citesc in tot cursul slujbei, Sfanta Evanghelie fiind asezata pe analog in fata usilor imparatesti. La finalul fiecarei Evanghelii citite se zice: Slava indelung rabdarii Tale, Doamne, slava Ţie, Doamne, slava Ţie, fiind astfel preamarita indelunga-rabdare a Domnului nostru Iisus Hristos. De asemenea, in cadrul acestei Utrenii sunt cantate cele 15 antifoane speciale ale zilei, iar cand se ajunge la Antifonul al 15-lea: Astazi s-a spanzurat pe lemn Cel ce a spanzurat pamantul pe ape, se trag clopotele, iar preotul purtand pe umeri Sfanta Cruce o asaza in mijlocul bisericii spre inchinare, o cadeste de trei ori si face trei metanii mari. La finalul Antifonului al 15-lea se canta sedelna Rascumparatu-ne-ai pe noi din blestemul legii, cu scump sangele Tau, pe Cruce fiind pironit si cu sulita impuns, nemurire ai izvorat oamenilor, Mantuitorul nostru, slava Ţie!, ce se mai rosteste in taina de preot la Proscomidie. Urmeaza mai apoi celelalte dupa randuiala, intre care mai sunt rostite Fericirile, cu cele noua stihiri, precum si Prochimenul special Impartit-au hainele Mele lorusi, iar pentru camasa mea au aruncat sorti.Vinerea SeacaVinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare este ziua in care Hristos a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pacatului stramosesc. In aceasta zi se citesc Ceasurile Imparatesti, iar potrivit Tipicului cel Mare al Sfantului Sava, nu se savarseste nici o Liturghie, postindu-se cu post negru, acestea fiind luate din sfintele porunci ale Sfintilor Apostoli dupa cuvantul Domnului catre farisei: Dar vor veni zile cand se va lua Mirele de la ei, si atunci vor posti in acele zile (Mc. 2, 20).La Vecernia Sambetei celei Mari se scoate Sfantul Epitaf in mijlocul bisericii in sunet de clopot. La aceasta slujba credinciosii aduc flori, aprind lumanari si trec pe sub Sfantul Epitaf, aratand prin aceasta ca se fac urmatori Mantuitorului Hristos - mor impreuna cu Hristos, trec si ei prin mormant, ca sa ajunga la inviere si viata.Denia de vineri seara, care este de fapt Utrenia Sambetei celei Mari, reprezinta slujba inmormantarii Domnului nostru Iisus Hristos. La aceasta slujba, dupa intonarea celor trei stari ale Prohodului, punctul culminant al creatiei liturgice ortodoxe, dupa cum spunea S. Bulgakov, se canta Binecuvantarile Invierii si toate celelalte ale slujbei Utreniei, iar la sfarsitul Doxologiei mari, preotul cadeste Sfantul Epitaf de trei ori in chipul crucii si apoi se face procesiunea inconjurarii bisericii de catre preoti si credinciosi cu Sfantul Epitaf, aceasta intreaga randuiala simbolizand ducerea la groapa si inmormantarea trupului Domnului. Dupa aceasta, preotul si purtatorii Sfantului Epitaf intra in biserica si, ajungand in fata usilor imparatesti, preotul sau cel mai mare dintre preoti, daca este sobor de slujitori, zice: Sa luam aminte! Pace tuturor! Intelepciune si intra in altar prin usile imparatesti, asezand Sfantul Epitaf pe Sfanta Masa, timp in care se canta troparul Iosif cel cu bun chip…., precum si troparul proorociei: Cel ce tii marginile lumii ai primit a Te cuprinde in mormant mic, Hristoase, ca sa mantuiesti firea omeneasca de caderea cea din iad; si facandu-ne nemuritori, sa ne inviezi pe noi, ca un Dumnezeu fara de moarte.Dupa Prochimen si Proorocia lui Iezechiel, citirea Apostolului si a Evangheliei, urmeaza ecteniile de la finalul slujbei Utreniei si otpustul Cel ce pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire, Patimirile cele infricosatoare si Crucea cea de viata facatoare si ingroparea cea de voie cu trupul a primit, Hristos, Adevaratul nostru Dumnezeu…Sambata MareIn Sfanta si Marea Sambata, dimineata, se citesc Ceasurile al treilea, al saselea, al noualea, cu Obednita si Vecernia unita cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. In cadrul acestei Sfinte Liturghii avem cantarea Heruvicului special Sa taca tot trupul omenesc, precum si Axionul Nu te tangui Maica.(Articol publicat in Ziarul Lumina, Ediția din 30 aprilie 2013, aparut sub semnatura Diac. Ciprian Bara)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1451

Id: 30459

Data: Apr 30, 2013

Imagine: