Slujbele Postului Mare, o pedagogie a pocaintei

Postul Sfintelor Pasti reprezinta o perioada cu totul deosebita din viata liturgica a Bisericii Ortodoxe. Slujbele oficiate cu acest prilej au rolul de a pregati credinciosii prin pocainta si rugaciune pentru a intampina cu bucurie Marele Praznic al Invierii Domnului.In toate bisericile ortodoxe sunt oficiate in aceste zile slujbe specifice Postului Mare, precum Liturghia Darurilor inainte sfintite a Sfantului Grigorie Dialogul, Canonul Sfantului Andrei Criteanul, dar si rugaciunile Sfantului Efrem Sirul. Acestea au semnificatie aparte, fiind in stransa legatura cu actele de nevointa la care sunt chemati credinciosii, mai precis ajunarea, postul si rugaciunea, toate incununate de pocainta. Referitor la folosul duhovnicesc al acestora, parintele arhim. Simeon Stana, exarhul manastirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Timisoarei, a precizat ca exista o adevarata pedagogie a pocaintei, intalnita inca din Vechiul Testament si continuata in Legea cea Noua, care are rolul de a apropia omul de Dumnezeu, de a-l face mai sensibil comunicarii Harului Divin. In raport cu etica crestina oamenii nu se disting in analogie cu virtutile sau rautatile lor, ci prin dispozitia lor de a se pocai sau a starui in pacat. Pedagogia pe care a implementat-o Dumnezeu prin lege si profeti poporului sau ales a rodit acolo unde oamenii s-au lasat calauziti spre pocainta. Pedagogia care se exercita de catre Biserica rodeste acolo unde oamenii sunt calauziti de metanoia, de pocainta. De altfel, unicul mijloc care ii sta la dispozitie omului pentru a raspunde chemarii lui Dumnezeu de a primi Harul Sau nu este calitatea eticii, ci metanoia, pocainta acestuia, a mentionat arhim. Simeon Stana. Toate slujbele Postului Mare au un pronuntat caracter penitential, dar si o semnificatie speciala. Dintre cele mai importante slujbe si bogate in semnificatii sunt Liturghia Darurilor si Canonul Sfantului Andrei Criteanul. Aceste slujbe, reprezentative pentru perioada postului, contribuie in mod deosebit la inaintarea omului spre Dumnezeu, prin pocainta curata si asceza. Acelasi scop, bineinteles integrat logicii si scopului cultului crestin, il are si Canonul cel Mare al Sfantului Andrei, Episcopul Cretei. Intreaga anamneza vetero si neo-testamentara mobilizeaza constiinta crestinului catre argumentele care ii pot determina indreptarea mintii, frangerea inimii si lucrarea faptelor ziditoare de cer in fiinta insasi a omului. Scopul prin urmare al exercitiului cultic al bisericii, avand in vedere inclusiv textul Canonului Mare, nu este simpla determinare etica sau pietista, ci dezradacinarea omului din mlastina urat mirositoare si putreda a descompunerii omului prin pacat si altoirea prin firea viu lucratoare prin har a Fiului lui Dumnezeu inomenit in Iisus Hristos. Prin urmare, exercitiul cultic al Postului Sfintelor Pasti, cuprinzand Canonul cel Mare, ajunarile cu Liturghia impartasirii Darurilor inainte sfintite si metaniile rugaciunii Sfantului Efrem Sirul, deschide sufletul si sadeste in faptura omeneasca Harul Divin lucrator de nemurire, de dreptate, pace si bucurie in Duhul Sfant, a mai spus arhim. Simeon Stana. (Articol publicat in "Ziarul Lumina" din data de 21 martie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 307

Id: 29336

Data: Mar 21, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei