Lastari crescuti din radacina unui nuc batrân, taiat de mult, câtiva salcâmi, vatra de caramida a unui cuptor de pâine darâmat, ruinele banuite ale unei case sub câteva musuroaie de pamânt si o mare vegetala care îneaca locul sunt tot ce se mai vede astazi în satul Sohatu, judetul Calarasi, din curtea în care, pe vremuri, se juca Barbu Ştefanescu Delavrancea. Aici locuiau bunicii lui dinspre tata si tot în satul acesta pierdut în inima Baraganului traiesc înca parte din rudele lui, lucru, în genere, mai putin cunoscut.„ Am dreptul si onoarea de a va spune: «Da, sunt taran!». Parintele meu nu a fost nici boier, nici negustor, ci taran, clacas împroprietarit la ’64… Sunt si suntem prima generatiune a neamului care a învatat carte. În satul Sohatu veti gasi pe unchii mei, pe verii mei primari, pe verii de-al doilea si pe toate rudele si nemeniile noastre, toti tarani, fosti clacasi si însuratei împroprietariti“, declara cu mândrie marele prozator Barbu Ştefanescu Delavrancea, deputat de Prahova, în Parlamentul tarii, la 1894. Obârsia vrânceana a familiei lui si-a asumat-o însa cu demnitate si bucurie, fixând-o în memoria neamului românesc prin numele cu care a devenit celebru: Delavrancea.Mai multe detalii în “Ziarul Lumina”.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 684

Id: 40457

Data: May 8, 2014

Imagine: