Este Taina în care Dumnezeu iarta, prin duhovnic, pacatele crestinilor care se caiesc sincer si le marturisesc la scaunul spovedaniei, în fata preotului.Ea are diferite numiri. Se numeste pocainta, pentru ca cel ce o primeste trebuie sa regrete în mod sincer, pacatele savârsite si marturisite preotului duhovnic; marturisire sau spovedanie, întrucât crestinul îsi marturiseste pacatele în fața preotului; al doilea Botez, pentru ca prin ea se spala pacatele întocmai ca prin Taina Botezului; iertare, dezlegare, pentru ca prin ea se dezleaga pacatosul de legatura pacatelor; împacare, pentru ca ne împaca cu Dumnezeu. Mântuitorul Hristos a fagaduit aceasta Taina sfintilor Sai apostoli, când le-a spus: «Oricâte veti lega pe pamânt, vor fi legate si în cer si oricâte veti dezlega pe pamânt, vor fi dezlegate si în cer» (Matei XVIII, 18; XVI, 19). El a instituit-o apoi dupa Sfânta Sa înviere din morti, când aratându-Se apostolilor le-a zis: «Pace voua! Precum M-a trimis pe Mine Tatal, va trimit si Eu pe voi. Şi zicând aceasta, a suflat asupra lor si le-a zis: Luati Duh Sfânt; carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute» (Ioan XX, 21-23). Puterea de a lega si dezlega pacatele o are numai Mântuitorul Hristos, cum ne-a aratat (Luca V, 20 si 24), dar El a dat aceasta putere si apostolilor (Ioan XX, 21-23) si prin acestia, episcopilor si preotilor.Recunoasterea pacatelor se face prin marturisirea sau spovedirea lor, prin viu grai, în fata preotului-duhovnic. Pacatul apasa constiinta noastra ca o piatra si o raneste dureros. Dar prin marturisire, sufletul se usureaza, inima dobândeste liniste, constiinta câstiga împacare si rana se vindeca. Dupa cum bucuriile cer sa fie marturisite si prin aceasta îsi sporesc frumusetea, asemenea si durerile se cer marturisite si astfel sufletul se usureaza.Pacatul, oricum ar fi el, mare sau mic, trebuie sa fie marturisit în fata preotului duhovnic, cu adânca parere de rau, cu hotarârea de a nu mai gresi, cu credinta puternica în Hristos si cu nadejdea în îndurarea Lui. Aceasta, pentru a ne pastra mereu curata haina sufletului nostru, pentru a nu ne desparti de Dumnezeu. Sfântul Apostol Iacob ne îndeamna, zicând: «Marturisiti-va unul (credinciosul) altuia (preotului) pacatele si va rugati unul pentru altul, ca sa va vindecati, ca mult poate rugaciunea staruitoare a dreptului» (Iacob V, 16). Asadar, când ne simtim apasati de pacate, când suntem bolnavi sufleteste, sa alergam la preotii Sfintei Biserici si lor sa ne marturisim, ca prin rugaciunea si dezlegarea lor sa dobândim iertarea pacatelor (Iacob V, 14-15). Şi în alt loc ni se graieste despre îndatorirea crestina de a ne marturisi pacatele : «Daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim pe noi însine si adevarul nu este întru noi. Daca marturisim pacatele, El — Iisus Hristos — este credincios si drept, ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca pe noi de toata nedreptatea. Daca zicem ca n-am pacatuit, îl facem mincinos, si cuvântul Lui nu este întru noi» (1 Ioan I, 8-10).Lucru deosebit de însemnat nu este însa numai marturisirea pacatelor, ci cainta, adica parerea de rau si durerea sufleteasca pe care o simte crestinul pentru pacatele savârsite în felurite chipuri. Caci fara de cainta, Sfânta Marturisire sau Pocainta nu ne aduce roadele dorite; nu ne aduce iertarea si împacarea cu Dumnezeu. Iar cainta trebuie sa fie sincera, deplina (pentru toate pacatele) si sa izvorasca din credinta, nadejdea si iubirea lui Dumnezeu.Aceeasi însemnatate o are si hotarârea de îndreptare, curajul prin care punem hotar între viata trecuta si cea viitoare ; o hotarâre Sfânta, ca vom duce de acum înainte o viata noua, viata în Hristos, facând fapte vrednice de pocainta (Matei III, 7).Marturisirea sau însirarea pacatelor fara cainta adevarata si fara hotarâre de îndreptare, nu aduce iertarea pacatelor (Luca XIII, 5).Cerintele unei bune marturisiri a pacatelor trebuie împlinite printr-o pregatire din buna vreme, cu deosebire prin post si rugaciune. Caci postul smereste trupul, iar rugaciunea deschide sufletul credinciosului în fata lui Dumnezeu. De asemenea, sa cercetam în ce masura ne-am împlinit datoriile catre Dumnezeu, catre Sfânta Biserica, apoi catre aproapele, catre familie, catre noi însine, catre patrie, si asa sa pasim catre Sfânta Taina a Spovedaniei. Ştiut este ca Sfânta Marturisire se administreaza celor ce se pregatesc a primi Sfânta Cuminecatura. De aceea si graieste Sfântul apostol Pavel: «Sa se cerceteze (însa) omul pe sine si asa sa manânce din pâine si sa bea din pahar» (1 Cor. XI, 28), adica sa ia Sfântul Trup si Sânge al Mântuitorului Iisus Hristos numai dupa vrednica marturisire.Dupa ascultarea celor marturisite de crestin, daca din ele se vadeste cainta si hotarâre de îndreptare, preotul-duhovnic îl dezleaga pe acesta prin cuvintele:«Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu harul si cu îndurarile iubirii Sale de oameni, sa te ierte pe tine, fiule, si sa-ti lase toate pacatele. Şi eu, nevrednicul preot si duhovnic, cu puterea ce-mi este data, te iert si te dezleg de toate pacatele, în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. Amin».Potrivit cu greutatea pacatelor marturisite si dupa cea mai buna socotinta a preotului-duhovnic, celui ce s-a spovedit i se da, înainte de dezlegare, un canon de pocainta, ca de pilda: rugaciuni, metanii, participarea la sfintele slujbe si îndeosebi la Sfânta Liturghie din duminici si sarbatori, fapte de milostenie, înfrânari de la anumite mâncaruri sau fapte. Toate acestea nu urmaresc pedepsirea celui ce s-a marturisit, ci îndreptarea lui; ele sunt asemenea unor leacuri spre însanatosire duhovniceasca, spre întarire în virtute si îndepartare de pacat.Roadele Sfintei Marturisiri sunt de nepretuit. Caci ea ne dezbraca de haina întinata a pacatelor si ne îmbraca în haina cea noua a virtutilor crestine, în haina luminoasa a harului dumnezeiesc; din starea de pacat si de osânda, ea ne trece în starea de har mântuitor. Ea ne deschide calea spre desavârsire, ne sporeste evlavia, rodeste curatia sufletului, pacea cugetului, îndreptarea vietii spre câstigarea fericirii vremelnice si vesnice.Soroacele Sfintei Marturisiri nu sunt fixe. Dar e bun si folositor lucru, pentru viata noastra duhovniceasca, sa ne spovedim cât mai des, dar mai ales cu prilejurile aratate în legatura cu Sfânta Cuminecatura.Rugaciuni:
- Înainte de Spovedanie
- Dupa Spovedanie
Categoria: Actualitate ortodoxa
Vizualizari: 718
Id: 36959
Data: Dec 27, 2013
Imagine:

Data: Dec 27, 2013

Data: Dec 27, 2013

Data: Dec 27, 2013

Data: Dec 27, 2013

Data: Dec 27, 2013

Data: Dec 27, 2013
Dreapta credinta si rugaciunea pentru unitatea Bisericii - temelia vietii crestineDuminica a VII-a dupa Sfintele Pasti (a Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic)Ioan 17, 1-13'In vremea aceea, ridicandu-si ochii Sai catre cer, Iisus a cuvantat: Parinte a venit .....
Data: May 16, 2010
Sfanta Cruce - semnul iubirii care invinge pacatul si moarteaDuminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus cu Nicodim) Ioan 3, 13-17Zis-a Domnul: nimeni nu s-a suit in cer, fara numai Cel Care s-a pogorat din cer, Fiul Omului, Care este in cer. Şi precum Moise .....
Data: Sep 12, 2010
Evanghelia Duminicii dupa Inaltarea Cinstitei Cruci (Luarea Crucii si urmarea lui Hristos) (Marcu 8, 34-38; 9, 1)Zis-a Domnul: cel care voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie. Caci cine va voi sa-si mantuiasca sufletul sau il va pierde; dar .....
Data: Sep 19, 2010
Sfanta Taina a Maslului impartaseste credinciosului harul nevazut al tamaduirii sau al usurarii suferintelor trupesti si intarirea sufleteasca. Intrucat si Postul cel Mare se apropie, va prezentam mai jos programul liturgic al unor manastiri si schituri bucurestene privind savarsirea Tainei .....
Data: Feb 24, 2012
Credinta in Hristos aduce vindecareEvanghelia Duminicii a VII-a dupa Rusalii (Vindecarea a doi orbi si a unui mut in Capernaum) Matei 9, 27-35.In vremea aceea, pe cand trecea Iisus, s-au luat dupa Dansul doi orbi; acestia strigau si ziceau: miluieste-ne pe noi, Fiule .....
Data: Jul 11, 2010
Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).