Un registru iconografic deosebit in pridvorul de la Biserica Icoanei

Pictura murala din biserici prezinta timpul istoric al creatiei lui Dumnezeu incepand cu izgonirea din Rai si continuand cu rascumpararea si restaurarea fapturii omenesti. Ea ne furnizeaza informatii cu privire la vremurile si nevointele oamenilor care, purtand faclia dreptei credinte, s-au ostenit la construirea si impodobirea lacasurilor de cult.Un document istoric mai putin obisnuit a fost descoperit in urma restaurarii picturilor murale din pridvorul Bisericii Icoanei din Bucuresti. Astfel, au aparut informatii noi cu privire atat la datarea executiei picturii murale, cat mai ales a formei originale a arhitecturii bisericii. Biserica construita in urma cu 300 de ani a suferit numeroase reparatii si transformari ce au afectat in repetate randuri atat arhitectura bisericii, cat si pictura murala. Pridvorul Bisericii Icoanei este decorat cu un program iconografic foarte rar intalnit in bisericile din Muntenia, cuprinzand o serie de scene din Apocalipsa. In secolul al XVIII-lea, pierderile teritoriale ale Ţarii Romanesti, instabilitatea politica, cresterea birurilor si saracirea populatiei au creat un climat favorabil prevestirilor apocaliptice. Aceste evenimente ce reactualizau parabola Apocalipsei i-au determinat pe pictorii vremii sa completeze programul iconografic cu scene ce amintesc de credinta intr-o noua oranduire, cu un cer si un pamant nou unde va domni numai dreptatea lui Dumnezeu. Acest moment marcheaza de fapt aparitia pentru prima data in iconografia picturilor murale din Ţara Romaneasca o reprezentare a scenelor Apocalipsei. Pana in secolul al XVIII-lea, pictorii impodobeau peretii bisericilor doar cu ultima scena a Apocalipsei, respectiv cu Ziua Judecatii Generale, denumita ca fiind Ziua a 8-a sau Ziua Domnului, ea fiind considerata Ziua indumnezeirii, spre care toti crestinii tind. Aparitia reprezentarilor acestor scene si in pridvorul Bisericii Icoanei ne certifica faptul ca pictura murala a fost realizata in timpul regimului turco-fanariot, spre mijlocul secolului al XVIII-lea, cand monumentele ridicate si pictate de pe teritoriul Munteniei aveau un pronuntat caracter bizantin, potrivnic stapanirii otomane. Existenta scenelor din Apocalipsa in pridvorul bisericii devine astfel o marturie istorica asupra datarii acestui remarcabil monument. De remarcat insa ca in acest registru din pridvorul bisericii sunt pictate doar scene din partea profetica a Apocalipsei, eliminandu-se primele capitole de natura istorica. Astfel au fost reprezentate scenele din Apocalipsa, precum Aparitia Mielului Rascumparator, Ruperea celor patru Peceti si cei patru calareti, Cele sapte trambite, Aparitia cavalerilor Eufratului, Ingerul care ofera Sfantului Ioan o carte deschisa si Viziunile intermediare care urmeaza trambitei a saptea. Dintre scenele reprezentative ale Apocalipsei ce sunt prezente in pridvorul Bisericii Icoanei se remarca cea care face referire la vestirea sfarsitului apropiat al lumii, ce contine scena cu Apostolul Ioan care primeste un toiag, cu porunca sa masoare templul lui Dumnezeu, altarul si pe cei care se inchina in el. Apoi mi s-a dat o trestie, asemenea unui toiag zicand: Scoala-te si masoara templul lui Dumnezeu, si jertfelnicul si pe cei ce se inchina in el. Iar curtea cea dinafara a templului scoate-o si n-o masura, pentru ca a fost data paganilor. (Cap. 11, 1). Templul descris in acest capitol reprezinta Biserica Soborniceasca sau Ierusalimul cel Nou, curtea cea dinafara fiind locul pregatit neamurilor necredincioase si pagane, precum otomanii, nevrednici a se masura din cauza necuratiei lor. Istoria Bisericii Icoanei a fost consemnata inca o data prin reprezentarea acestei scene. In toate cazurile, zugravii de biserici foloseau atunci, ca si in zilele noastre, Erminia picturii bizantine, unul din cele mai uzuale fiind cea a lui Dionisie din Furna, in care sunt consemnate toate indicatiile reprezentarilor iconografice. In acest manual se specifica: Templul si intr-insul jertfelnic si Ioan (Teologul) masurandu-l cu trestia…, insa reprezentarea templului din aceasta scena este o constructie asemanatoare cu cea din tabloul votiv din pronaos in care ctitorul bisericii tine in mana imaginea Bisericii Icoanei asa cum arata ea la inceputul secolului al XVIII-lea. Este un adevar istoric ca forma actuala a Bisericii Icoanei nu o mai pastreaza pe cea initiala, datorita numeroaselor refaceri, in prezent avand doua turle. Dar, din cele doua reprezentari ale bisericii regasite in programul iconografic, se confirma faptul ca la data impodobirii cu pictura, lacasul de cult avea trei turle, una mare amplasata pe naos si doua mai mici asezate pe un pridvor deschis. Astfel, mai apar inca doua file din istoria Bisericii Icoanei conservate pe peretii interiorului acesteia, datorate viziunii pictorului din sec. al XVIII-lea, respectiv a zugravului Grigorie. Pentru acel zugrav, imaginea templului lui Dumnezeu din ciclul Apocalipsei este aceeasi cu cea a Bisericii Icoanei. Templul sau Biserica Icoanei reprezinta nadejdea credinciosilor din acea vreme ca vor fi crutati de mania Domnului, iar curtea exterioara, prin analogie, asteapta pedeapsa divina, urmand a fi nimicita cu neamurile de necredinciosi ce nu apartin bisericii.(Articol publicat in Ziarul Lumina, Ediția din 21 martie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 726

Id: 29323

Data: Mar 21, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).