Se împlinesc în acest an trei veacuri de la martirizarea lui Constantin Brâncoveanu, a fiilor sai si a sfetnicului domnesc Ianache Vacarescu. Pentru a întelege importanta domniei îndelungate a voievodului român, am stat de vorba cu acad. dr. Constantin Balaceanu-Stolnici, care ne-a prezentat situatia Ţarilor Române la confluenta a trei mari puteri si mostenirea lasata de Constantin Brâncoveanu Bisericii si tarii.Stimate domnule academician Constantin Balaceanu-Stolnici, cum putem sa-l descoperim pe voievodul martir Constantin Brâncoveanu în istoria noastra nationala? Sunt suficiente cronicile muntene, sau avem si alte marturii?Acad. Constantin Balaceanu-Stolnici: Ca sa ne facem o idee despre Constantin Brâncoveanu, nu este suficient sa citim cronicile. Trebuie sa vedem toata activitatea lui, de la începuturile domniei si pâna când s-a întâmplat catastrofa de la Istanbul. Despre aceste lucruri au fost scrise foarte multe, nu numai de români. Avem acele amintiri ale lui Anton Maria del Chiaro, care a fost secretarul lui, si avem o vasta corespondenta, dintre care numai cea diplomatica numara peste 170 de scrisori. Trebuie sa vedem ctitoriile sale si ceea ce a povestit prin tablourile votive, fiindca tablourile votive nu sunt simple reprezentari ale sale, ele dau o anumita atmosfera politica si culturala. Şi trebuie sa urmarim ceea ce s-a întâmplat în tot sistemul acesta balcanic si turcesc din momentul în care Brâncoveanu, în 1688, s-a suit pe tron, printr-o lovitura de stat, în stilul secolului al XVII-lea. Cantacuzinii l-au omorât pe Şerban Cantacuzino si peste noapte l-au facut domnitor, fara sa foloseasca procedura normala, fara sa ceara aprobarea turcilor, pe care i-au pus în fata unui fapt împlinit. Acestia au avut încredere în ei, în primul rând pentru ca mama sa, Stanca, era Cantacuzina, iar copilul ramasese orfan în urma uciderii lui Papa Brâncoveanu pe când avea doar doi ani de zile si a fost crescut de Mihai si de Constantin Cantacuzino. Asadar, crescuse între Cantacuzini si facea parte din familia lor, desi dupa tata facea parte din boierii Craiovesti. A întelege pe Brâncoveanu este însa foarte complicat. În primul rând, era un boier român cu o cultura destul de mare, si aceasta cultura se datoreaza Cantacuzinilor, mai ales stolnicului, care a studiat la Padova. Dar în al doilea rând a domnit într-un context politic extraordinar de complicat.Mai multe detalii în Ziarul Lumina.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 523

Id: 38988

Data: Mar 20, 2014

Imagine: