Într-unul din cartierele aflate într-o zona linistita a orasului Cluj-Napoca s-a deschis spre cer si catre lume o noua manastire ortodoxa, aceasta fiind si singura manastire de acest gen din metropola multi-etnica, multi-confesionala si cultural, informeaza “Ziarul Lumina”. Lacasul de cult este continuator al misiunii primei manastiri care a functionat în Cluj-Napoca, în perioada interbelica.Un asezamânt monahal ortodox în Cluj-Napoca este înca ceva inedit pentru clujenii care nu sunt familiarizati cu manastirile de oras, asa cum acestea se regasesc în marile orase din vechiul Regat. În Transilvania, aflata sub ocupatie habsburgica, bisericile ortodoxe au fost martirizate, îndeosebi numeroasele manastiri distruse de armatele lui Bucow. Existenta unei manastiri ortodoxe într-un oras mare, precum Clujul, ar fi fost greu de imaginat acum secol. Dupa Marea Unire, acest lucru a devenit posibil, astfel ca, în anul 1934, s-a înfiintat la Cluj, prima si unica manastire ortodoxa a acestei metropole, cu hramul „Sfânta Elisabeta“.Asa cum a relatat duhovnicul manastirii, ierom. Natanael Zamfirache, delegatele Societatii Ortodoxe a Femeilor Române au propus episcopului Nicolae Ivan, înfiintarea, sub patronajul bisericii, a unui institut special în cadrul caruia sa fie pregatite surori de caritate.„Vladica Nicolae a primit propunerea, considerând de cuviinta sa ctitoreasca o manastire sub auspiciile careia sa functioneze acest institut. Pentru alegerea hramului manastirii, profesorul Alexandru Buzduc de la Institutul Teologic Ortodox din Cluj propunea urmatoarele sfinte, care s-au îngrijit cu precadere de bolnavi: Sfintele Mucenite Minodora, Mitrodora si Nimfodora, sarbatorite pe 10 septembrie, apoi Sfânta Mucenita Anastasia, vindecatoare de otrava, pomenita pe 22 decembrie, si Sfânta Cuvioasa Elisabeta, facatoare de minuni, sarbatorita pe 24 aprilie, care a avut darul de a vindeca atât bolile trupesti cât si cele sufletesti. Se vede ca episcopul Nicolae a ales ca ocrotitoare pe Sfânta Elisabeta“, a spus duhovnicul Natanael Zamfirache.

Şcoala surorilor de caritate

„Manastirea a functionat în cladirea vechii Teologii, din strada Avram Iancu, numarul 6, iar acolo s-au pus bazele unui institut al surorilor de caritate, care sa formeze personal pentru asezamintele filantropice ale Bisericii si Statului.Conducerea manastirii a fost încredintata unor maici care s-au retras dupa un timp scurt, iar la cererea episcopului Clujului, Manastirea Pasarea a trimis patru maici, stareta fiind numita maica Magdalena Pencu“, dupa cum relateaza duhovnicul. Apoi, în anul 1936, maica Magdalena a fost rechemata la Manastirea Pasarea, în locul ei fiind aleasa stareta maica Cornelia Ionescu.„Între timp, institutul pentru surori de caritate a început sa functioneze, câtiva profesori si medici oferindu-se sa predea gratuit elevelor de la acest institut. În aceasta perioada cheltuielile manastirii erau acoperite din fondurile episcopiei. Mai târziu, Ministerul Sanatatii a oferit burse de întretinere pentru unele din elevele institutului“.

Mutarea la Sibiu, în vremea razboiului

Momentele dificile pentru manastire nu au întârziat sa apara, astfel ca, dupa evenimentele din anul 1940, în urma dictatului de la Viena, Ardealul a fost cedat Ungariei hortyste, iar manastirea si institutul surorilor de caritate a trebuit sa se mute, cu personal si inventar, în Episcopia Sibiului, ramânând, însa, dependente canonic de Episcopia Clujului.„La Sibiu, maicile si elevele institutului si-au continuat lucrarea lor filantropica îngrijind pe ranitii de la spitalul din incinta Mitropoliei Sibiului, în timpul celui de-al doilea razboi mondial. La Sibiu, manastirea a functionat pâna în anul 1949. Impresionant este efortul maicii starete de a pastra si chivernisi patrimoniul manastirii, suportând din salariul sfintiei sale transportul averii manastirii în toate locurile unde a fost fortata sa se adaposteasca. Dupa o îndelungata perioada de jertfa si suferinta, de-a lungul careia maica stareta Cornelia Ionescu s-a îngrijit, pe lânga elevele institutului si de un numar de 80 de copii orfani, a fost nevoita sa se mute cu tot inventarul manastirii la Pasarea, adapostindu-l în mare parte chiar în chilia sa“, a spus pr. Natanael Zamfirache.Apoi, în luna iunie 1951, stareta Cornelia Ionescu a fost rechemata la Manastirea „Sfânta Elisabeta“ din Cluj. Pentru ca, între timp, localul fostei manastiri fusese preluat de stat, maica stareta s-a stabilit la Biserica „Sfânta Treime“ din Deal, aflata în oras, unde a ramas pâna în anul 1958, cu ascultare de paraclisier.

Renasterea, dupa 60 de ani

Odata cu venirea la putere a comunistilor atei, manastirea a încetat sa mai existe.„În anul 2012, cu voia lui Dumnezeu si la initiativa Înaltpreasfintitului Andrei, si în orasul Cluj-Napoca s-a reînfiintat singura manastire ortodoxa a orasului, dupa o perioada de 60 de ani de la desfiintarea acesteia. În prezent manastirea este situata pe terenul unde a functionat vreme de multi ani gospodaria Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, si include, ca proprietati, trei cladiri. Una dintre ele functioneaza ca paraclis, o alta este casuta care îl gazduieste pe parintele duhovnic al manastirii, iar celalalta este corpul de chilii al maicilor, unde sunt deja amenajate opt chili“.Asa cum a explicat parintele duhovnic, Înaltpreasfintitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului si Mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului, „odata cu redeschiderea acestei Manastiri «Sfânta Cuvioasa Elisabeta», doreste sa redeschida si aceasta scoala, de surori de caritate, bine stiind faptul ca filantropia si ajutorarea bolnavilor a început si a fost organizata chiar în manastirile din trecut. În Moldova, de exemplu, sunt multe manastiri si în prezent care detin locuri pentru îngrijirea bolnavilor, asa numitele bolnite. Bazele acestor bolnite au fost puse, la început, de Sfântul Vasile cel Mare, în primele veacuri crestine“.Proiectul de a deschide aici o scoala pentru surori de caritate este la început de desfasurare. „Una dintre maicile care fac parte din obste a terminat facultatea de Medicina si nadajduim ca si celelalte maici se vor implica pe parcurs în aceasta activitate. Programul de aici este foarte încarcat, obstea este mica, la început, dar nadajduim ca, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom reusi“.Paintele duhovnic a spus ca la Şcoala postliceala care se va deschide la manastire, se vor forma maici care, apoi, vor activa ca voluntare în sectiile unor spitale. De asemenea, vor activa si în asezamintele bisericii, în centrele de îngrijire a copiilor, a batrânilor, a bolnavilor.„Cu siguranta va fi nevoie de implicarea acestor maici de caritate si ne vom bucura pentru ca vom putea ajuta acolo unde este nevoie“, a subliniat parintele duhovnic.

Manastirea de oras

Multi clujeni sunt placut surprinsi atunci când afla ca exista aceasta manastire si se bucura mult de prezenta ei, a obstii, fiind primiti cu drag aici.„Unii sunt foarte încântati, chiar spun ca au primit o binecuvântare de la Dumnezeu, deoarece, cu ajutorul lui Dumnezeu, savârsim Liturghia zilnic, permanent suntem aici si putem sa le oferim ajutor pe cât ne sta în putinta celor care îl solicita“, a spus pr. Natanael Zamfirache.„Traditia monahala este inexistenta la Cluj. Unii chiar au ramas uimiti, dar în acelasi timp se si bucura. Chiar daca este în oras, aici este liniste, pace, iar Dumnezeu este cu noi si ne fereste de relele întâmplari“. Fiind mai aproape de oameni, calugarii pot sa se implice mai mult în ajutorarea acestora.„Sfântul Vasile cel Mare pune bazele manastirilor din orase, tocmai pentru a fi de folos oamenilor. De exemplu, unii parinti erau de acord sa fie retrasi de lume, în rugaciune, dar se vede ca prezenta reala a manastirilor în orase este mult folositoare“, a spus parintele Natanael, originar din Petrosani, absolvent al Facultatii de Teologie la Alba Iulia si fost vietuitor la Manastirea Parva si la Manastirea Salva, din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, înainte de a fi chemat pentru a sluji la Cluj-Napoca. „De când s-a înfiintat aici manastirea, au venit numerosi vizitatori din tara si din strainatate. Mereu asteptam oaspeti care vin sa viziteze catedrala, apoi ajung si aici pentru ca doresc sa viziteze o manastire apropiata. Parintele Zaharia Zacharou de la Manastirea Essex ne-a vizitat, a liturghisit la manastirea noastra, precum si episcopi din strainatate“.

Obstea de maici

În prezent, la manastire sunt sase maicute, iar stareta este stavrofora Maria Asaftei, ieseanca, fosta directoare la Seminarul de la Manastirea Ratesti, judetul Buzau.„Este dorinta Înaltpreasfintitului Andrei de a continua traditia acestei manastiri, pentru ca si în prezent este nevoie de surori medicale care sa îngrijeasca atât trupul, cât si sufletul. Trebuie pus accentul nu neaparat numai pe vindecarea trupeasca, cât si pe vindecarea sufleteasca, pentru ca multe din bolile trupesti au o cauza sufleteasca, iar atunci când o asistenta, o sora medicala împleteste cele doua aspecte, cred ca vindecarea este mai eficienta“, subliniaza stareta Maria Asaftei, care a adagat ca maicile vor urma scoala postliceala de asistente medicale, care le va pregati din punct de vedere stiintific, medical si practic, alaturi de pregatirea duhovniceasca de la manastire, astfel ca, la locul de munca, la capul bolnavului, vor împleti cele doua aspecte.„Asa se întâmpla si în perioada interbelica. Dupa ce se specializau, maicile mergeau în spital. Mai sunt si acum maici care procedeaza asa, au pregatire medicala, iar unele dintre ele sunt chiar medici. De asemenea, sunt maici care au doar pregatirea duhovniceasca, dar care doresc sa urmeze si pregatirea medicala. În perioada interbelica maicile lucrau în spital, iar în perioada când s-au mutat la Sibiu s-au îngrijit si de orfani, de ranitii din timpul razboiului“.Maica stareta a aratat ca si acum este necesara prezenta maicilor cu pregatire medicala si duhovniceasa, acestea fiind solicitate la anumite cazuri.„Rolul monahului nu este acesta, de îngrijire a bolnavului, ci este cel al rugaciunii. Noi trebuie sa ne rugam pentru oameni. Dar, pentru ca suntem într-o manastire de oras, trebuie sa împletim aceasta nevoie a oamenilor de o prezenta duhovniceasca, cu menirea noastra“.Astfel, alaturi de corpul de chilii, se doreste ca Manastirea „Sfânta Elisabeta“ sa fie completata cu o biserica si o scoala postliceala care sa pregateasca surori de caritate, în incinta manastirii.„Daca sora de caritate nu va ajunge în spital, ea va putea sa mearga într-o manastire de maici, unde sa aiba grija de maicile de acolo. Sunt spitale, în manastiri, unde lucreaza maicile din acel asezamânt. Daca în fiecare manastire ar fi un medic sau o sora medicala care sa poata sa faca o injectie, sa acorde un prim ajutor, ar fi de mare folos“, a subliniat maica Maria Asaftei care a adaugat ca scoala postiliceala se va adresa surorilor din toata eparhia.Maica Maria Asaftei a remarcat ca înfiintarea manastirii la Cluj-Napoca a fost apreciata de credinciosi: „Manastirea noastra este singura manastire ortodoxa din oras. Nu este înca foarte cunoscuta. Vecinii au început sa afle de existenta ei, si se bucura de faptul ca este aici, ca este un lacas de cult deschis tot timpul, ca pot veni sa se roage, ca pot veni la slujbe. Oamenii descopera manastirea si sunt încântati de existenta ei. Noi ne îndeplinim atributiile pe care le avem, iar lumea, încet, încet, se aduna. Cum spuneam, rolul monahului este sa ajute oamenii prin rugaciune, dar manastirile urbane au si ele rolul lor, pentru ca nu toti pot ajunge la schiturile îndepartate, pentru rugaciune, pentru un sfat, iar apropierea de oameni le înlesneste si lor pregatirea duhovniceasca sau le usureaza problemele pe care le au“.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1107

Id: 37284

Data: Jan 11, 2014

Imagine: