Unirea Principatelor Romane din 1859 sarbatorita la Patriarhie

La 24 ianuarie 2013 aniversam 154 de ani de la Unirea Principatelor Romane (1859), act care a avut loc pe Dealul Mitropoliei (Patriarhiei), intr-o cladire a Bisericii situata langa Catedrala mitropolitana de atunci (in prezent Catedrala Patriarhala). Cu acest prilej, la Catedrala Patriarhala a fost oficiata astazi dupa Sfanta Liturghie, o slujba de pomenire a fauritorilor Unirii. De la orele 11:00 a fost savarsita o slujba de Te Deum ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru implinirea acestui act maret din istoria poporului roman la infaptuirea caruia Biserica Ortodoxa Romana a avut o contributie semnificativa.Slujba a fost oficiata de catre Preasfintitul Parinte Varlaam Ploiesteanul, Episcop-vicar patriarhal, inconjurat de un sobor de preoti si diaconi, in prezenta Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a Inaltpreasfintitului Parinte Gherasim, Arhiepiscopul Ramnicului, a Preasfintitului Parinte Ciprian Campineanul, Episcop-vicar patriarhal, a Presedintelui Academiei Romane, domnul academician Ionel Haiduc, a membrilor Academiei Romane, a membrilor Consiliului National Bisericesc si a membrilor Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucurestilor.Dupa Slujba de Te Deum Patriarhul Romaniei impreuna cu toti cei prezenti in Catedrala Patriarhala au mers la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza aflata pe Dealul Patriarhiei. Aici, au fost depuse coroane de flori din partea Academiei Romane de catre Presedintele Ionel Haiduc si Vicepresedintele institutiei Dan Berindei, iar, apoi, din partea Patriarhiei Romane de catre Preafericitul Parinte Patriarh Daniel. In continuare s-a intonat Hora Unirii.Evenimentul a continuat in Aula Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei cu sedinta Academiei Romane organizata impreuna cu Patriarhia Romana dedicata Unirii Principatelor Romane de la 1859. In deschiderea sedintei, Patriarhul  Romaniei a rostit un cuvant intitulat Unirea Principatelor Romane – temelie pentru unitatea Statului roman in care a evocat, printre altele, importanta acestei zile pentru Biserica Ortodoxa. Pentru Biserica noastra, Unirea Principatelor Romane a fost temelie pentru recunoasterea oficiala a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane in anul 1885, iar Unirea de la 1 decembrie 1918 a constituit un element favorabil pentru ridicarea Bisericii noastre la rang de Patriarhie, in anul 1925. Pentru toate binefacerile Unirii Principatelor Romane, aducem astazi multumire lui Dumnezeu Cel preaslavit in Sfanta Treime si pomenim cu recunostinta pe Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe Mitropolitul Nifon al Ţarii Romanesti, pe Mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei si pe toti cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Romane. Ne rugam lui Dumnezeu sa ne ajute ca sa pastram si sa cultivam darul unitatii nationale ca fiind un simbol al demnitatii poporului roman, obtinut cu multe jertfe si multe eforturi spirituale si materiale, spre slava Preasfintei Treimi si binele tarii noastre , a spus Preafericirea Sa.A urmat cuvantul Presedintelui Academiei Romane, Domnul Academician Ionel Haiduc care a aratat ca Prima unire a tuturor romanilor a fost realizata de fapt in domeniul cultural. In 1866 cand s-a infiintat Academia Romana a inceput sub denumirea de Societate Literara in 1866, apoi sub denumirea de Societate Academica in 1867 si peste cativa ani sub denumirea de Academia Romana, denumire pe care o poarta si astazi. Intre cei 21 de membri fondatori se aflau intelectuali, personalitati din toate regiunile locuite de romani: din Muntenia, Ţara Romaneasca unita cu Moldova, dar si din Transilvania, Basarabia, din sudul Dunarii, Bucovina, incat unirea stiintifica, unirea culturala, unirea intelectuala a romanilor a precedat Marea Unire care s-a realizat ceva mai tarziu . In continuare, Vicepresedintele Academiei Romane, Domnul Academician Dan Berindei a evidentiat ca Unirea de la 1859 A fost prima mare biruinta si aceasta prima mare biruinta a fost baza pentru unitatea din 1918 si totodata a fost baza pentru neatarnarea din 1877, confirmata de Europa in 1878 si la Berlin in Congresul de la Berlin. De asemenea, a fost mai ales baza unui proces de modernizare si de reforme extraordinar. Şi daca ne gandim ceea ce s-a facut in cursul a sapte ani cat a domnit Cuza este extraordinar in toate domeniile, absolut in toate domeniile: in domeniul politic, in domeniul financiar, in domeniul judiciar, in domeniul Bisericii, in domeniul invatamantului. Pur si simplu societatea romaneasca a fost innoita, dar ziua aceasta a Unirii din 24 ianuarie ramane pentru noi pentru romani, si eu sper ca ramanem cu totii romani inca multa multa vreme, o zi nemuritoare .Urmatorul Academician care a luat cuvantul a fost Domnul Academician Ioan Bolovan, directorul adjunct al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Romane, filiala Cluj-Napoca, prorector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj care a apreciat ca Unirea de la 1859 nu putea sa nu aiba reverberatii, nu putea sa nu aiba un ecou favorabil in randul romanilor din Transilvania. Unirea de la 1859 a realizat o remarcabila clarificare in spiritul public transilvanean in miscarea culturala in primul rand oferind romanilor din Transilvania un model global de organizare a societatii. Difuzarea modelului organizarii nationale a provocat cele mai spectaculoase mutatii in sfera culturii unde romanii au putut sa se afirme. Nu intamplator dupa doua decenii si mai bine Ioan slavici punea frontispiciul Ziarului ‘Tribuna’ Pentru toti romanii soarele rasare la Bucuresti. Domnul Academician Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie Drept si Stat al Academiei de Ştiinte din Republica Moldova de la Chisinau a vorbit despre contributia membrilor basarabeni din Adunarea ad hoc din Moldova la Unirea Principatelor: In una din luarile sale de cuvant marele Nicolae Iorga spunea ca aniversarile ca sa se justifice trebuie sa insemne doua lucruri esentiale: un certificat de munca pentru trecut si un solemn angajament de munca pentru viitor. O astfel de aniversare care justifica intr-o deplina masura rostul prin ambele aspecte de care vorbea marele Nicolae Iorga a fost si ramane actul din 24 ianuarie 1859 care a unit Moldova cu Ţara Romaneasca sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza si prin care Romania moderna a putut deveni realitate. Daca vicisitudinile vremurilor au facut imposibila intemeierea in Evul Mediu a unui singur stat romanesc tendintele de structurare a unitatii politice a tarilor romane s-au manifestat tot mai pregnant pana la a se afirma ca o sarcina practica nemijlocita in epoca moderna concomitent cu mutatiile pe care le-a antrenat si cu procesele pe care le-a declansat de renovare a societatii a unor neincetate deplasari in structurile sociale a afirmarii natiunii si a constiintei nationale .Evenimentul din Aula Magna Teoctist Patriarhul s-a incheiat prin recitarea unui monolog dintr-o piesa de teatru a poetului national Mihai Eminescu a personajului Regele Decebal de catre actorul Dorel Visan. Inainte de a rosti acest fragment marele actor roman a spus: Multumesc Preafericirii Voastre de invitatia in aceasta minunata sala si in aceasta aleasa adunare pentru a aduce cuvantul celui care a fost supranumit Patriarhul limbii romane cu mahnirea personala pe care o declar public ca artist si ca roman ca prea multi sau pe prea multi ii lasam sa batjocoreasca aceasta limba care este mai frumoasa decat toate celelalte care ni se propovaduiesc .La final, Corul psaltic Tronos al Patriarhiei Romane a sustinut un concert in Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 332

Id: 27834

Data: Jan 24, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar