La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxa a Patriarhiei Romane a aparut, cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, lucrarea Viața și Acatistul Sfantului Cuvios Ioan de la Rila, in noua colectie de Acatiste si Vieti de Sfinti . Sfantul Cuvios Ioan de la Rila este sarbatorit de Biserica Ortodoxa Romana la 19 octombrie.Sfantul Ioan de la Rila s-a nascut in anul 876 in satul Skrino din apropierea Sofiei (Bulgaria), fiind crescut in dreapta credinta si in invatatura cartilor bisericesti. Dupa ce si-a pierdut parintii la o varsta tanara, si-a impartit putinele bunuri la saraci, iar el, devenind el insusi sarac, s-a facut pastor de vite, pentru a se tine departe de lume. Odata, stapanul l-a batut pentru ca ii pierduse un vitel. Baiatul a plans indelung si s-a rugat ca Dumnezeu sa-l ajute. Cand a gasit vitelul, ii era greu sa treaca raul Struma, care se umflase de puhoaie. Atunci, punandu-si nadejdea in Dumnezeu, s-a rugat, si-a pus camasa lui zdrentuita pe apa, facu deasupra ei semnul crucii, lua vitelul in brate si merse cu el, precum ar fi mers pe uscat, pana pe celalalt mal al raului. Stapanul, ascuns in padure, se inspaimanta cand vazu aceasta minune, il rasplati din belsug si nu-l mai primi sa-i slujeasca. Atunci fericitul, in varsta de 25 de ani, a mers si s-a calugarit in Manastirea Sfantul Dimitrie de la Muntele Ruen (Bulgaria), apoi, dupa o vreme, s-a retras in pustnicie. La inceput s-a nevoit pe un deal inalt si sterp, mancand doar verdeturi salbatice, dar talharii au venit peste el noaptea, l-au batut si l-au alungat de acolo. Şi-a gasit apoi o pestera unde a locuit. Peste putin timp, nepotul sau, Luca, a venit sa se nevoiasca si el acolo. Insa fratele Sfantului l-a gasit si a luat inapoi pe fiul sau cu sila. In drum spre casa, tanarul a murit din pricina unei muscaturi de sarpe. Fratele s-a cait si a cerut iertare.Sfantul Ioan a viețuit 12 ani in pestera pustie, apoi s-a dus in muntii Rilei, unde si-a gasit salas in scorbura unui copac. Postea si se ruga mult, plangand neincetat. Dumnezeu l-a facut cunoscut mai intai ciobanilor, printr-o turma de oi, care a alergat de-a lungul potecilor prapastioase si nu s-a oprit pana la locul in care vietuia calugarul. De-atunci ei au inceput sa aduca la Cuviosul pe bolnavi si pe cei tulburati de duhuri necurate, pe care el ii vindeca prin rugaciune. Ca sa nu cada prada slavei desarte, pustnicul Ioan si-a parasit scorbura si a mers pe un pisc inalt si stancos, unde a locuit timp de sapte ani sub cerul liber, asemenea Sfintilor stalpnici.Vestea despre marele sihastru a ajuns pana la Binecredinciosul tar bulgar Petru I (927-969), care a calatorit pana in Muntii Rilei, vrand sa-l intalneasca pe Sfant. Acesta i-a scris o scurta epistola, refuzand o astfel de intalnire, din smerenie. Cei doi s-au vazut de la distanta, plecandu-se unul altuia, iar tarul bulgar i-a trimis daruri, din care Sfantul a pastrat putin, trimitand restul inapoi, pentru ca se ferea de ispita iubirii de argint.Mai tarziu, Cuviosul Ioan a primit sub calauzirea lui calugari, care au construit o manastire cu o biserica langa pestera Sfantului. Cu cinci ani inainte de a-si da sfarsitul, a scris cu mana sa: Testamentul catre ucenici, in care marele pustnic de la Rila se dovedeste un bun scriitor, un mare cunoscator al Sfintei Scripturi si al invataturii Sfintilor Parinti, precum si un ales povatuitor duhovnicesc al monahilor. El a trecut la Domnul in ziua de 18 august, anul 946, la varsta de 70 de ani.Viata lui sfanta si minunile savarsite de Dumnezeu prin rugaciunile sale au fost o frumoasa predica a credintei crestine pe pamantul nou crestinat al Bulgariei.Moastele sale au fost mutate, la scurt timp dupa adormire, la Sofia, din porunca Binecredinciosului tar Petru I al Bulgariei (927-969). Aceasta mutare a avut loc pe data de 19 octombrie, care a ramas ca zi principala a pomenirii Cuviosului.In anul 1183, regele maghiar Bela al III-lea (1172-1196), in timpul unei campanii militare, a pus stapanire pe racla cu moastele Sfantului Ioan, impreuna cu alte lucruri de prada, si le-a dus in orasul Strigonium (Esztergom, in Ungaria), dar dupa 4 ani, impodobind racla, a trimis-o inapoi cu cinstire.In anul 1195, tarul Ioan Asan I (1189-1196), al Imperiului romano-bulgar, a mutat moastele Sfantului in noua capitala, Tarnovo, si le-a asezat intr-o biserica inchinata lui.In anul 1469, la 1 iulie, sfintele moaste ale Cuviosului Ioan au revenit in Manastirea Rila, unde se odihnesc si astazi, aducand ajutor plin de har ceresc tuturor celor ce se roaga lui cu credinta.Manastirea construita din lemn in jurul pesterii Cuviosului nu se mai pastreaza, dar in secolul al XIV-lea actuala Manastire Rila a fost fondata de obstea Cuviosului Ioan pe un nou amplasament. Aceasta Manastire a devenit o vatra de cultura si duhovnicie pentru intreaga Bulgarie. In vremea stapanirii turcesti, ea a fost ajutata si de unii domnitori si ierarhi romani (domnitorul Bogdan al III-lea al Moldovei, mitropolitul Grigorie Rosea al Moldovei, episcopul Isaia al Radautilor s.a.). Transformata in muzeu in vremea regimului comunist ateu, a redevenit manastire in anul 1991.Sfantul Ioan de la Rila este considerat ocrotitorul poporului bulgar si este praznuit indeosebi la 19 octombrie (ziua aflarii moastelor), dar, pe plan local, si la 18 august (ziua adormirii) si 1 iulie (readucerea moastelor la Rila).

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 867

Id: 34764

Data: Oct 19, 2013

Imagine: