Viața și Acatistul Sfantului Ierarh Ioan de la Rașca și Secu, Episcopul Romanului

La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxa a Patriarhiei Romane a aparut, cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, lucrarea Viața și Acatistul Sfantului Ierarh Ioan de la Rașca și Secu, Episcopul Romanului, in noua colectie de Acatiste si Vieti de Sfinti . Sfantul Ierarh Ioan de la Rașca și Secu este sarbatorit de Biserica Ortodoxa la 30 august.Sfantul Ierarh Ioan s-a nascut in Ţara de Jos a Moldovei, in ținutul Vrancei, din neam de razesi, din binecredinciosii parinti Gheorghe si Anastasia. Din tinerete a dorit viata calugareasca si a plecat la Manastirea Rasca, unde a fost calugarit de egumenul Agafton, in jurul anului 1630. Apoi a ajuns vietuitor al Manastirii Secu. Ioan, care vietuise la Rasca aproximativ 18 ani, nu a uitat insa niciodata in viața manastirea in care a fost calugarit, contemporanii si urmasii numindu-l Ioan de la Rasca La Manastirea Secu, Ioan a  stat sub ascultarea egumenilor Nichifor si Ghedeon, acesta din urma fiind ctitorul Schitului Sihastria, și apoi, in doua randuri, mitropolit al Moldovei.In anul 1641, domnitorul Vasile Lupu, sfatuit de Mitropolitul Varlaam, infiinteaza in Cetatea Neamtului o mica manastire, cu hramul Sfantul Ierarh Nicolae. In cetate se adaposteau, in vremuri de restriste, familia domnitorului si alte familii boieresti din Moldova. Aici era adapostit si tezaurul tarii. De aceea, Mitropolitul Varlaam a asezat la egumenia acestei manastiri-cetate pe Ioan numit de la Rasca , adus de la Manastirea Secu, calugar smerit, mare rugator si postitor.Ioan a fost egumen la manastirea din Cetatea Neamtului pana in anul 1665. El a botezat-o, in anul 1650, pe fiica lui Joldea, armasul cetatii, cea care avea sa fie, peste ani, marea sihastra, Sfanta Cuvioasa Teodora de la Sihla, si tot el i-a fost duhovnic si indrumator pana la varsta de 16 ani, indemnand-o sa aleaga viata monahala. In toti acesti ani, el a povatuit cu blandete pe strajerii cetatii, savarsind si pentru ei Sfanta Liturghie, fie in paraclisul cetatii, renovat de Vasile Lupu, fie in bisericuta metocului din satul strajerilor, ctitorita de acelasi milostiv domnitor, si care avea ocrotitor tot pe Sfantul Ierarh Nicolae. In cele din urma zile ale Sfantului mitropolit Varlaam, egumenul Ioan din Cetate se afla in chilia acestuia de la Secu, ascultandu-i ultimele dorinte si povete, iar dupa mutarea sa la Domnul, l-a asezat in mormantul de langa zidul bisericii.In anul 1666, mitropolitul Ghedeon, aflat pentru a doua oara in scaunul mitropolitan, l-a asezat egumen la Manastirea Secu, dar in anul 1667, Ioan este ales, hirotonit si inscaunat episcop al Husilor, Episcopie ce purta grija de credinciosii din Ţara de Jos a Moldovei, de pe ambele maluri ale Prutului. Aici, Ioan a pastorit timp de sapte ani, in vremuri grele, cand turcii si tatarii pradau, deseori, aceste locuri. Vladica Ioan era milostiv, gata oricand sa aline orice durere. Era foarte indragit si cinstit de ceilalti ierarhi moldoveni, mai cu seama de Sfantul Ierarh Dosoftei, in acea vreme episcop la Roman, iar dupa cativa ani, mitropolit al Moldovei.Din anul 1674 si pana la fericita sa mutare la Domnul in anul 1685, Ioan a pastorit Episcopia Romanului. Aceasta eparhie se bucura de deosebita cinste, ierarhilor dandu-li-se uneori titlul de arhiepiscop sau chiar de mitropolit al Ţarii de Jos. Şi aici, marele ierarh Ioan a dus o viata pilduitoare. Un Pateric al Sfintilor din Moldova, manuscris din anul 1888, ni-l descrie astfel: Preasfintitul arhiepiscop Ioan a indemnat pre lume a se minuna prin stralucitele si sfintele sale ne vointe. El mai intai din tanara varsta a imbratisat oranduiala monahiceasca si petrecand viata sfanta si placuta lui Dumnezeu, de acolo s-a randuit la scaunul arhiepiscopiei Romanului in anul 1674, unde iarasi intru neincetate nevoinți si intru inalte bunatați stralucind minunat! Şi petrecand cu smerenie adanca, s-a mutat la vesnica odihna .Cat timp a pastorit la Roman s-a ostenit ca, din putina sa agoniseala, sa ctitoreasca Manastirea Mera, in tinutul natal al Vrancei. La savarsirea acestei frumoase fapte a fost ajutat de rudenia sa, vornicul Moțoc din Odobesti. Manastirea Mera era destul de aproape de Manastirea Varzaresti. Episcopul Ioan a gasit de cuviinta ca la aceasta manastire sa aseze pe ucenica sa, Teodora, de la Cetatea Neamtului impreuna cu alte cateva calugarite. Purtand grija de lucrarile de la Mera, putea supraveghea si linistea calugaritelor, ajutandu-le, totodata, cu cele necesare traiuluiAdanc miscat de viata curata si alesele nevointe ale episcopului Ioan, Sfantul Mitropolit Dosoftei, in cartea sa Viata si petrecerea sfintilor, il numeste arhiepiscopul cel sfant si minunat .In anul 1685, fericitul Ioan s-a mutat la Domnul. Sfantul Mitropolit Dosoftei, impreuna cu ceilalti ierarhi ai Moldovei, i-a facut cuvenita prohodire si l-a asezat in mormantul de langa biserica cea mare a Manastirii Secu. Lespedea mormantului sau, peste care au trecut vitregiile vremurilor, sta si astazi marturie deasupra locului unde odihnesc osemintele sale. Cuvioasa Teodora, dupa ce si-a condus duhovnicul pe drumul spre vesnicie, s-a retras in singuratate in Muntii Sihlei, urmand pilda vietii duhovnicescului sau parinte. Luand in considerare viata de sfintenie si cinstirea de care s-a bucurat inca din viața ierarhul Ioan al Romanului, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a trecut in randul Sfintilor in data de 7 martie 2008, avand zi de pomenire la 30 august, impreuna cu Sfantul Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 776

Id: 33453

Data: Aug 30, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).