„În diferite perioade istorice am locuit în diferite state și niciodată nu am ignorat limbile țărilor respective. Am învățat germana, rusa, acum învățăm limba ucraineană. Însă întotdeauna ne-am dorit să cunoaștem și limba maternă. Și faptul că o vorbim până acum, ne învățăm copiii și nepoții, cinstim portul și tradițiile strămoșești ne insuflă încrederea că vom dăinui în veci pe aceste meleaguri. Pentru că așa vrea Dumnezeu!”, transmit nord-bucovinenii de Ziua Limbii Române.

Românii din Bucovina de nord (regiunea Cernăuți) și cea de sud (județul Suceava) au format de Ziua Limbii Române o platformă civică dedicată limbii materne. „Platforma Limba Română” face apel la românii din Ucraina să cultive limba română în familie și comunitate, în condițiile în care accesul la educație în limba maternă le este restricționat.

„Chiar la începutul anilor ʻ90 ai secolului trecut, odată cu destrămarea comunismului și începerea epocii de renaștere națională și culturală, și la noi limba română a fost readusă la veșmântul ei firesc – alfabetul latin; tot atunci am început să ne bucurăm de dreptul de a o numi cu adevăratul său nume – Limba Română – așa cum ne-au lăsat-o marii clasici Eminescu, Creangă, Alecsandri…”, scriu bucovinenii în apel.

„Eram entuziasmați de gândul că țara în care trăim luptă pentru integrare europeană. Pentru noi, aceasta însemna în primul rând speranța că ni se vor acorda toate drepturile prevăzute de legislația Uniunii Europene privind minoritățile”, continuă documentul.

„Însă, în ultimii patru ani, statul ucrainean a adoptat un șir de legi anticonstituționale, care contravin legislației internaționale europene, prevăzând în mod direct asimilarea totală a etniilor conlocuitoare în stat”, afirmă autorii.

„Înțelegând că schimbarea acestor legi nu mai este posibilă în viitorul apropiat, fapt nu o dată confirmat de autoritățile de la Kiev, în prezent, mai mult ca oricând conștientizăm că noi înșine urmează să avem grijă de limba, cultura și tradițiile noastre!”, transmit românii din Bucovina de Nord.

„Trebuie să acordăm o atenție majoră educării copiilor și nepoților noștri, în spiritul păstrării culturii noastre românești pe aceste plaiuri binecuvântate și sfințite prin stropirea cu sângele oștenilor Dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”, mai scriu ei.

„Rugăm părinții și bunicii ca în cei șapte ani de acasă să-și educe urmașii în spiritul și tradițiile noastre românești înrădăcinate aici de secole.”

Astfel, cernăuțenii și sucevenii participanți la Platforma Limba Română fac apel la românii din Ucraina ca:

• să vorbească limba română acasă, în locurile publice și pe rețelele de socializare
• să își dea copii la clase cu predare în limba română acolo unde încă mai este posibil
• să frecventeze bisericile în care se slujește în limba română
• să citească publicații și cărți românești
• să urmărească posturile de radio și televiziune în limba română
• să organizeze, prin asociații, cursuri particulare de limba română

„Copiilor și nepoților să le spunem povești românești și de mici să-i învățăm a scrie românește, așa cum au procedat cu noi bunicii noștri pe timpul regimului comunist, iar când a venit vremea renașterii, am demonstrat că și limba română și alfabetul ei ni s-au transmis genetic și se păstrează în măduva oaselor!”

Ei roagă statul român să sporească sprijinul pentru proiectele depuse de românii din Ucraina.

Apelul a fost adoptat în urma unei dezbateri inițiate de Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, membră a Consiliului Național al Românilor din Ucraina.

Dezbaterea a avut loc după depunerea de flori la statuia din Cernăuți a lui Mihai Eminescu și în prezența Consulului General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu. Moderator a fost Nicolae Șapcă, vice-președintele Societății „Mihai Eminescu” și redactor-șef al ziarului „Monitorul bucovinean”.

Au participat Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, Marin Gherman, directorul Centrului Media BucPress, Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității Naționale din Cernăuți, Ovidiu Vintilă, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni și redactor-șef al revistei „Bucovina literară”, Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, Ștefan Hostiuc, redactor-șef al revistei „Mesager bucovinean”, Maica Gabriela Platon, Stareța Mănăstiri Voroneț.

Românii din Ucraina trăiesc compact în regiunea Cernăuți, dar și în regiunile Odesa (Bugeac), și Transcarpatia (Maramureșul istoric).

Cea mai numeroasă minoritate din Ucraina este cea a rușilor, care formează peste 17% din populație. În urma deceniilor de propagandă sovietică, două treimi din românii din Ucraina se identifică drept „moldoveni” și numai o treime drept „români”. Dacă toți s-ar identifica drept români, ar fi a doua minoritate ca mărime din Ucraina.

Vezi și:

• Noua lege a popoarelor indigene nu asigură dreptul la educație în limba maternă românilor din Ucraina
• Trei școli românești din Regiunea Odesa își apără în instanță dreptul de predare în limba maternă
• Delegați ai românilor din Cernăuți, Odesa și Transcarpatia s-au întâlnit cu oficiali de la București

Foto credit: Facebook / Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 305

Id: 74630

Data: Sep 1, 2021

Imagine: