Luna decembrie este prin excelenta în spatiul românesc ortodox un anotimp al colindelor, când, peste tot, întâlnim grupuri de colindatori care vestesc, fie prin concerte sau pur si simplu, în mod direct, pe la casele crestinilor bucuria Nasterii Domnului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos.Colindele sunt cântece de bun-venit adresate lui Hristos, cântece de leagan adresate Pruncului Iisus, fiind de o rara bunatate izvorâta din împlinirea poruncii iubirii fata de Dumnezeu si fata de semeni. Îndatinate atât de frumos în viata poporului nostru, aceste imnuri îsi au izvorul în Sfânta Scriptura si în izvoarele nesecate ale sufletului românesc, ale credintei si vietii poporului nostru care a talmacit cu atâta maiestrie si limpezime adevarurile ortodoxe. Cele religioase au fost create de preotii si cântaretii bisericesti, de dascali si dieci. Se prea poate ca, la început, colindele sa se fi cântat în biserica, pentru a primi aprobare si binecuvântare, ca nu cumva sa se strecoare idei eretice în continutul lor. Exista o strânsa legatura între colindele cântate de Craciun, Anul Nou, Florii sau Pasti si cântarea religioasa. Cântarea religioasa a influentat colindele si le-a desavârsit. Specialistii în domeniu afirma ca nici un popor din lume nu poseda o colectie atât de frumoasa si variata precum poporul român. Colindele religioase fac parte integranta din spiritualitatea noastra ortodoxa rasariteana si nu sunt altceva decât prelungirile firesti ale cântarilor de la strana.Poporul nostru, împodobit cu o vietuire virtuoasa si sfânta, a preluat din cult ideile si le-a îmbogatit cu trairea lui religioasa, cu caldura si grija lui, bogatia de diminutive din colinde aratând dragostea neostoita a poporului pentru Hristos Domnul. În general, copiii si preotii colinda. Copiii simbolizeaza pe îngerii care nu doar au fost prezenti la Nasterea Domnului, ci au si vestit-o, iar preotii, pe pastorii care se aflau în preajma ieslei de la Betleem si s-au închinat Domnului la nasterea Lui. Preotii merg cu icoana Nasterii Domnului prin casele enoriasilor în ajunul sarbatorii, vestind Nasterea Pruncului Mântuitor si aducându-L în casele si în inimile lor. Colindatorii devin hristofori si teofori, întrucât ei Îl vestesc pe Hristos Care este Dumnezeu, altfel spus ei sunt purtatori de Dumnezeu. Ei sunt aceia care-L poarta pe Domnul ca sa-L duca pe la casele crestinilor care la rândul lor trebuie sa se pregateasca pentru primirea Marelui Oaspete. Colindele duc, asemenea îngerilor si pastorilor, vestea Evangheliei din casa-n casa. E interesant cum poporul nostru si-a permis sa fie atât de intim cu Dumnezeu si si-a însusit o filiatie în raport cu Maica Domnului. Colindatul are si aspect de pelerinaj, caci întruchipeaza pelerinajul Sfintei Fecioare Maria, apoi pelerinajul magilor si al Mântuitorului a Carui viata pamânteasca este un pelerinaj continuu. Colindatorii sunt si mari misionari ai Bisericii, caci prin colinde ei nu fac decât sa istoriseasca cele întâmplate la Betleem, iar cei ce îi asculta învata despre Nasterea Domnului. Astfel, colindul era o Biblie deschisa atunci când preotii si oamenii nu stiau carte.Cuprinsul colindelor este unul adânc teologic, redând cu claritate adevarul de credinta al Evangheliei, în cuvinte simple, însa nu în întelesuri simpliste, colindele fiind de o frumusete literara inegalabila si de un deosebit har poetic. Din continutul lor transpar bunatatea si simtirea curata a credinciosilor Bisericii noastre. Ascultându-le, ne minunam de bogatia sufleteasca, forta creatoare si taria de cuget cu care poporul nostru, autorul colindelor, a înteles Evanghelia si L-a primit cu dragoste, recunostinta si duiosie pe Pruncul Mântuitor. Prin colinde ni se transmite mesajul Întruparii Fiului lui Dumnezeu. Adevarul dogmatic cu privire la Nasterea Domnului si la Maica Sa este bine precizat si cu multa claritate si limpezime în colinde.În Sfânta Scriptura, pasajele evanghelice prezinta pe scurt istorisirea Nasterii Domnului, apoi drumul la Betleem si calatoria în Egipt, dar poporul român a înteles ca drumul este foarte lung si destul de anevoios pentru o femeie care e gata sa nasca si de aceea în colinde a brodat o multime de întâmplari si fapte minunate. Colindele sunt colorate literar cu descrierea împrejurarilor si a Ţinutului Sfânt, Betleemul, apoi spun despre venirea si închinarea pastorilor, a magilor, apoi auzim despre imnurile îngeresti, mânia si faptele înspaimântatoare ale lui Irod cu omorârea pruncilor, fuga în Egipt etc. În ele se arata grija neobosita a credinciosilor pentru Pruncul Sfânt Caruia Îi vorbesc blând, Îi cauta un salas calduros pentru nastere, precum si îmbracaminte împarateasca. În noaptea de Ajun spre Craciun vin colindatorii care transforma întreaga localitate în biserica, repertoriul colindelor cuprinzând comuniunea directa cu Cerul.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 783

Id: 36267

Data: Dec 5, 2013

Imagine: