Mesajul Preafericitului Parinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, adresat cu prilejul resfintirii bisericii mari a Manastirii Agapia, 20 iulie 2012:Inalțata in perioada de inflorire a spiritualitații și culturii moldave de catre hatmanul Gavriil Coci, fratele binecredinciosului voievod Vasile Lupu, intr-un cadru natural deosebit, Manastirea Agapia reprezinta o floare rara in gradina Maicii Domnului din binecuvantata Moldova. Chiar dintru inceput aceasta chinovie s-a bucurat de atenția și darnicia ierarhilor și domnitorilor Moldovei. Lacașul de cult a fost sfințit la 12 septembrie 1646 de catre marele Mitropolit Varlaam al Moldovei, canonizat de catre Biserica Ortodoxa Romana in anul 2007, inconjurat atunci de un mare sobor de preoți, diaconi și monahi, in prezența domnitorului Vasile Lupu, anticipand astfel rolul important al manastirii in istoria Bisericii lui Hristos din Moldova. Ulterior, Manastirea Agapia și vietuitorii ei a trecut prin multe incercari, cotropiri, incendii, pustiiri, dar Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, ocrotitorii spirituali ai așezamantului monahal, au pazit podoaba casei lui Dumnezeu, așa incat la inceputul secolului al XIX-lea vrednicul de pomenire Mitropolit al Moldovei Veninam Costachi a ales chinovia ce purta numele marelui pustnic Agapie, pentru viețuitoarele Manastirii Socola - Iași, unde se inființase un Seminar teologic (1803). Odata cu venirea monahiilor la Agapia, viața manastirii a cunoscut o intensa activitate in plan duhovnicesc, dar și gospodaresc, care se poate observa usor pana in zilele noastre. Mitropolitul Veniamin a ctitorit in acest loc o Şcoala monahala pentru calugarițe, unde se invața psaltichie, limba greaca, precum și meșteșugul broderiei si tesatoriei. Astfel, maicile de la Agapia au impletit rugaciunea cu munca, ascultarea si spiritualitatea cu grija pentru cultura și pentru artele frumoase, dar și cu neincetata grija fata de omul aflat in suferinta (filantropia). Aceasta intrepatrundere armonioasa dintre cult și cultura, rugaciune și munca, a facut ca Manastirea Agapia sa devina una din cele mai mari și mai cunoscute manastiri de calugarite din Romania și chiar din lumea ortodoxa. De altfel tocmai echilibrul dintre spiritualitate și cultura a atras de-a lungul timpului numeroase personalitați din diferite domenii care s-au bucurat de lumina harica a acestui loc, lasand in scrierile lor impresii de neuitat. Amintim in acest context pe Ion Creanga care numește Agapia manastirea cea tainuita de lume , apoi poetul Dimitrie Bolintineanu care descrie Agapia in volumul de memorialistica Calatorii in Moldova, iar Calistrat Hogaș a lasat impresii inedite despre frumusetea chinoviei in volumul Pe drumuri de munte. Insa, dintre scriitorii noștri, cel mai apropiat de Agapia ramane Alexandru Vlahuța care a locuit aici mult timp și de a carui ședere ne amintește casa muzeu, aflata in spațiul sfintei manastiri, redeschisa acum dupa ample lucrari de reparatii si reamenajare. Așadar Manastirea Agapia a impresionat dintotdeauna prin istoria, frumusețea si eleganța ei, dar și prin miile de flori ingrijite cu multa daruire de calugarițe, care incanta in timpul verii pelerinii si oaspetii veniti din lumea intreaga.Biserica mare a manastirii a cunoscut mai multe transformari in multiseculara ei existența, dar ramane unica prin frumusețea arhitecturii ei și prin pictura interioara realizata intre anii 1858-1861 de catre renumitul pictor roman Nicolae Grigorescu. Aflat la inceputul carierei sale, pictorul a infaptuit pe zidurile bisericii mari de la Agapia o istorie a chemarii la sfințenie, pace si bucurie a poporului roman, deoarece scenele pictate, sub influenta picturii occidentale, au o frumusețe și o stralucire aparte, iar in execuția chipurilor de sfinți, artistul s-a inspirat din infațișarea țaranilor locuitori ai satelor din vecinatatea manastirii, ori ale calugarițelor sau chiar ale unor vizitatori aflati in treacat pe la Agapia. Dupa anul 1990, Manastirea Agapia a cunoscut o revigorare a vieții duhovnicești. Atunci, prin stradania staretei Eustochia Ciucanu s-a reinființat Seminarul teologic, fiind pus sub ocrotirea spirituala a Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Canonizarea oficiala a celor doi cuvioși Parinti, Partenie și Rafael de la Agapia in anul 2008, a constituit un alt moment de referința din viața spirituala a acestei manastiri, confirmand ca harul dumnezeiesc a fost și ramane prezent in viața monastica de la Agapia. Totodata, s-a intensificat grija pentru patrimoniul cultural religios al Agapiei, parte constitutiva a tezaurului cultural național, carte de identitate a demnitații și a spiritului creator al poporului roman. Dupa anul 1990, starețele manastirii, Stavroforele Eustochia Ciucanu, Macrina Toderuț și Olimpiada Chiriac, au purtat de grija acestei manastiri si au inițiat ample lucrari de restaurare a bisericii mari și a satului monahal. Dupa o perioada indelungata, presarata cu multe incercari si umilinte, dar și prin eforturi multiple, manastirea Agapia imbraca astazi haina de sarbatoare prin resfințirea bisericii mari, a carei restaurare ramane un model de cooperare a specialistilor romani in domeniu. Sarbatoarea aceasta este semnul prezenței și lucrarii Duhului Sfant, Cel ce sfințește nu doar frumusețea exterioara a locașului de cult, ci mai ales pe cea interioara, a credinței și evlaviei soborului mare al maicilor si surorilor de la Agapia, care prin rugaciune, truda și rabdare au facut ca biserica manastirii sa fie un monument istoric reinviat si un model pentru generatiile prezente si viitoare, privind grija fata de mostenirea culturala religioasa.Cu prilejul resfintirii bisericii mari a Manastirii Agapia adresam cuvinte de apreciere si felicitare Preacuvioasei Stavrofore Olimpiada Chiriac, stareta manastirii, pentru bogata, frumoasa si jertfelnica lucrare din cei aproape 20 de ani de veghe la carma manastirii. De asemenea, felicitam intreg soborul manastirii Agapia, precum si pe toti binefacatorii si ajutatorii ei. Ne rugam Milostivului Dumnezeu, Cel in Treime inchinat, sa pazeasca și sa ajute aceasta manastire care ne cheama sa descoperim dincolo de frumusețea artei creștine, frumusețea interioara a sfințeniei și a iubirii veșnice a lui Dumnezeu pentru lume. Tuturor celor prezenti le dorim sanatate si pace, bucurie si ajutor de la Dumnezeu in toata lucrarea cea buna!Cu binecuvantare patriarhala si aleasa pretuire,†DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 748

Id: 23400

Data: Jul 20, 2012

Imagine: