]]>Odinioară aşezare dacică şi castru roman, mai târziu un sat săsesc şi românesc, Cincşorul este în zilele noastre o localitate în care trecutul este încă viu şi credinţa ortodoxă nestrămutată. Dovadă stă biserica închinată Sfântului Nicolae, un locaş de închinare îndrăgit de credincioşi pentru că la ridicarea lui au trudit înaintaşii, dar şi pentru că acum a devenit un monument de referinţă în Ţara Făgăraşului. Localitatea din ţara Făgăraşului este atestată documentar încă din secolul al XIV-lea, fiind cunoscută pentru ruinele unui castru roman din apropiere, în locul cunoscut sub denumirea de „Grădişte". Studiile de specialitate, cum ar fi cele elaborate de Dan şi Adriana Isac pentru Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, articole legate de săpăturile arheologice de la ruinele acestui castru roman, ne arată că locul ar fi situat la cinci kilometri de sat şi ar fi fost numit de alţii „Brugstatt Pe Cetate". Aici s au descoperit printre ruine o celebră mască romană, păstrată în Muzeul Ţării Făgăraşului, fiind considerată una dintre cele mai valoroase piese ale colecţiilor din această instituţie. Prezenţa unui castru roman în secolele II-III d.Hr. demonstrează importanţa politică, economică şi spirituală a acestor locuri ocrotite de Munţii Făgăraş. Urmele trecutului sunt farmecul acestor locuri, chiar dacă astăzi fenomenul depopulării aşezărilor rurale a afectat majoritatea satelor româneşti. Descoperirile arheologice din Cincşor demonstrează că prima aşezare umană de aici ar fi fost de pe vremea dacilor. În revista „Apostolat în Ţara Făgăraşului", într-un articol referitor la aceste descoperiri, se spune că, după cucerirea romană a Daciei, satul avea să intre sub tutela castrului roman amintit, dovadă fiind monedele, suliţele, inscripţiile şi alte descoperiri arheologice din zonă. Dar satul Cincşor este atestat, aşa cum spuneam, mult mai târziu, la 1332, sub denumirea „Parvum Promotorium", iar mai târziu era cunoscut ca şi „Klein Schenk". De a lungul veacurilor, românii şi saşii au convieţuit în pace aici şi au lăsat în urmă mai multe mărturii ale vieţii lor spirituale şi culturale, cum ar fi bisericile vechi, celebrul „Turn al slăninii", unde se depozita acest produs alimentar, precum şi alte edificii. Chiar dacă vechea comunitate săsească este mult diminuată în urma migrării de după evenimentele din 1989, spiritul de comuniune frăţească este încă viu la Cincşor. Mai multe detalii în Ziarul Lumina.

Download: Click for download attached file: Biserica din Cincsor, fortareata a Ortodoxiei

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 669

Id: 53963

Data: Jul 20, 2015

Imagine: