Biserica Kretzulescu din centrul Capitalei împlineşte toamna aceasta 300 de ani de la sfinţire. 

Biserica Kretzulescu a fost zidită între 1720-1722 de marele logofăt Iordache Kretzulescu şi Safta, una dintre cele şase fete ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu.

La mai puţin de patru luni până la aniversarea din 20 septembrie, preotul paroh Vasile Răducă a oferit pentru Basilica.ro detalii despre cum decurg lucrările de restaurare şi a anunţat un program al festivităților.

„O biserică de familie”

Părintele paroh a precizat că Biserica Kretzulescu a fost, de-a lungul secolelor, „o biserică de familie”.

„În preajma Revoluţiei de la 1848, dat fiind faptul că familia s-a înmulţit şi se pare că la un moment dat erau greutăţi în ceea ce priveşte administrarea bisericii, s-a hotărât ca numai descendenţii pe linie bărbătească să aibă responsabilitatea purtării de grijă de această biserică. Din acel moment, s-a înfiinţat eforia Bisericii Kretzulescu”.

„Biserica a suferit din cauza unor cutremure. În 1860 a fost modificată oarecum în ceea ce priveşte arhitectura; a fost adus arhitectul Luigi Ludovic Lipizer care a restaurat biserica după cutremurul din 1838. Între 1933-1939 au avut loc alte lucrări de restaurare conduse de arhitectul Balş, sub auspiciile Comisiei monumentelor istorice, condusă de Iorga, şi cu cheltuiala eforiei Bisericii Kretzulescu”.

„Comisia monumentelor istorice şi arhitectul care a condus lucrările au convenit ca Biserica să rămână în cărămidă roşie aparentă, pentru că îi stă foarte bine aşa. După Al Doilea Război Mondial au fost mici lucrări de restaurare. S-a încercat repictarea bisericii pentru că la lucrările de restaurare precedente dintre 1833-1839 s-a extras pictura lui Tattarescu şi s-a constatat că sub ea se conserva relativ bine pictura de la începutul secolului al 18-lea”.

Urma să fie dărâmată

„Ctitorii s-au gândit să refacă pictura, dar a venit războiul, evenimentele după război, regimul comunist, timp în care nu s-a mai putut face nimic la biserică. În 1986 biserica a fost închisă cultului, iar în 1988 biserica a fost desfiinţată ca parohie, iar biserica şi bunurile ei au trecut la Parohia Sf. Nicolae – Dintr-o zi ca bun de inventar, urmând ca în 1989 biserica să fie dărâmată”.

Părintele paroh a precizat că a existat atunci „o mişcare discretă, dar insistentă din partea unor arhitecţi şi istorici, ca biserica nu fie dărâmată. Hotărârea guvernanţilor a fost tergiversată, a venit revoluţia din 1989 şi biserica nu a mai fost dărâmată”.

Reînființarea Parohiei Kretzulescu

Părintele Vasile Răducă a rememorat momentul venirii sale la Biserica Kretzulescu şi a menționat o parte dintre lucrările de restaurare executate în până în prezent.

„În aprilie 1990, de Sfintele Paşti, am fost trimis să slujesc la această biserică şi am rămas aici. Parohia a fost reînfiinţată în 1993 şi după 6 ani am adunat bani şi am început restaurarea. Lucrările de restaurare ale bisericii nu sunt legate propriu-zis de evenimentul de anul acesta, de împlinirea a 300 de ani de la ctitorirea acestei biserici, ci lucrările de restaurare se impuneau din cauza situaţiei în care se găsea biserica”.

„Cu sacrificii, am reuşit să consolidăm biserica, să refacem complet acoperişul; pe boltele bisericii au fost făcute lucrări de consolidare a bisericii, adică o calotă de fier beton care acum ţine zidurile ca la un cutremur să nu se deplaseze, consolidări pe verticală, am restaurat faţada care avea găuri în ea încă de la bombardamentele din 1944, am făcut pardoselile, am restaurat pictura”.

„La pictură am procedat în modul următor: părţile de pictură conservate din ceea ce a fost pictura murală în 1722 au fost conservate. Cam 40% din pictură nu mai exista, ci s-a continuat cu o pictură care imită stilul picturii de la începutul secolului al 18-lea, iar alte zone care nu avut niciodată pictură, cum ar fi glafurile ferestrelor, au fost pictate cu pictură nouă în stilul picturii de la începutul secolului al 18-lea”.

„Am restaurat piesele din piatră, o parte dintre icoane, catapeteasma, şi, de curând, am terminat restaurarea pieselor coloanelor, canaturile ferestrelor şi brâul din jurul bisericii care sunt din piatră. Mai avem câteva lucrări care vor începe în curând: este vorba despre pardoseala din pridvor şi de trotuarul din jurul bisericii”.

„Am putea spune că suntem aproape gata pentru aniversarea celor 300 de ani de la apariţia acestei biserici”, afirmă parohul.

Colocviu şi resfinţire

Părintele Vasile Răducă a menţionat că anul acesta se intenţionează organizarea unui colocviu, iar biserica va fi resfințită.

„Ne propunem să marcăm momentul – 300 de ani de la sfinţire – cu un colocviu privind arta şi stilul în care a fost construită biserica; e o biserică ce are proporţiile care se înscriu în linia de aur a arhitecturii; are o armonie cu totul aparte care face obiectul de studiu de la Arte plastice, de la Arhitectură şi de la Facultatea de Construcţii”.

„Cu ocazia încheierii lucrărilor de restaurare, ne propunem ca anul acesta să aibă loc şi resfinţirea bisericii”, a subliniat Părintele paroh Vasile Răducă.

„Sperăm să terminăm lucrările şi biserica să fie în continuare o biserică primitoare, frumoasă, una dintre cele mai frumoase şi discrete biserici din Capitală, cu enoriaşi, oameni deosebiţi, care vin din tot Bucureştiul”, a afirmat părintele paroh.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 222

Id: 76976

Data: May 26, 2022

Imagine: